Page 2 - Bunul_Econom_1903_48
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 48
se prăpădeşte mult, odată cu scoate cu cea a cânepei, căci cu ea pot face Germania. In primele zile ale lu-
rea lemnului. şi un negoţ bun, fiindcă Europa con nei Decemvrie se va deschide parla
De aceea, economfi cari cultivă sumă anual foarte multă cânepă. mentul. Mesagiul va fi cetit de însuşi
împăratul. Guvernul va fi aspru inter
această plantă, sunt cu băgare de In ţara ungurească d. e. şi în alte pelat pentru ajutorul ce a dat poliţiei
seamă la topirea ei şi o cercetează a- ţeri streine, ea se cultivă pe o scară cu întru prinderea nihiliştilor.
deseori până ce o scot. mult mai întinsă decum o cultivă eco
In multe localităţi, topitul se face nomii noştri, căci s’au convins de fo Anglia. 90 de membri ai parla
de present în topitori artistice, anume loasele ei cele mari. mentului au plecat la Paris, să întoarcă
visita ce membrii parlamentului francez
făcute, şi nu mai mult în băltoace.
au tăcut acestora.
Să facem deci o mică asemenare
între aceste 2 topitori. DIN LUME Belgia. In urma unui ordin al
Pe un teritor de un juger se pro guvernului socialiştii sunt eschişi dela
ocuparea de posturi de primari. Socia
duce cam 40 m. m cotoare (tulpine). Ungaria. In parlament se conti liştii au adresat o rugare pentru retra
Dacă aceste le topim în topitori nuă desbaterea asupra contingentului gerea acelui ordin. Guvernul îşi basează
artistice, se va perde din greutate 20%) de recruţi. ordinul pe faptul, că persoane, cari nu
aşa că produsul de pe un jugâr scade Tisza, cu scop de a înfrânge opo- voesc să depună jurământ de fidelitate
siţia, a făcut propunerea, ca şedinţele
la 32 m. m., dacă înse o topim în faţă de rege, nu sunt vrednici a ocupa
să dureze câte 12 ore, şi mai mult, în astfel de posturi.
băltoace, se va perde 25%, ne remâne
urma căreia, Apponyi şi cu 26 de par-
deci 30 m. m. tisani ai sei au părăsit parlamentul. Francia. Desbaterea în senat asu
S’a constatat astfel că cânepa to pra budgetului se continuă. S’a propus,
pită în tepitoare artistice dă 17—18% Austria. Delegaţiunile sunt con ca creditul pentru ambasadorul din Va
cânepă şi 3—4% câlţi, în caşul luat vocate, prin rescripte împărăteşti, pe tican să fie şters. Propunerea însă n’a
ziua de 15 Dec. Dieta din Bucovina, fost primită.
de noi vine deci 544 kg. cânepă şi 128
piobabil, se va convoca de nou.
kg. câlţi. Cea topită în băltoace dă
Spania. Programul partidului li
numai 11—12% cânepă şi 5—6% România. Sesiunea parlamentară beral a fost desfăşurat în parlament de
câlţi, câştigăm astfel 330 kg. cânepă şi a fost deschisă, cu ceremonialul obici cătră şeful liberalilor, Moreiro.
180 kg. câlţi, după topirea în topitoare nuit, Sâmbăta trecută. Guvernul liberal
artistice. este ameninţat de conservatori cu res- Italia. Parlamentul s’a deschis la
resturnare. Dl EmanuiI Porumbaru, vice- 1 Decemvrie st. n.
Preţul unei m m. fiind 50 cor.,
preş. camerei deputaţilor, a fost numit
de pe un juger cultivat cu cânepă câ- ministru al literarilor publice.
petăm un produs în valoare de 292 Tttrcia. Guvernul turcesc a pro
mis îndeplinirea cererilor ambasadorilor
cor. 48 fileri, cu mult mai mult decât Rusia. Procesul resvrătitorilor de austriaci şi ruşi. .
de pe un juger cultivat cu grâu, se astă-primăvară în Chişineu, s’a început.
cară, etc. Procesul va ţinea până la finea lui Ia Grecia. Regele George a fost pri
nuarie, căci sunt citaţi o mulţime de mit în Viena în mod grandios, ceea-ce
De aceea îndemnăm din nou cu
martori. Actorii de naţionalitate jido a făcut bună impresie în Athena.
tot dinadinsul pe economii noştri, ca
vească sunt opriţi a da representaţii.
să schimbe mai des cultura cerealelor
F O I T Ă peliţa din oacheşă se făcuse vînătă, mâna grea dungi mişcătoare de umbre argintii... şi urcau
*
ca plumbul şi rece ca un sloiu de ghiaţă. drumul îunei şi se perdeau în palatele înmăr
Ce ţi-e? o întrebă Făt-Frumos. murite ale cetăţii din lună, prin a căror fereşti
M ic h a il E m in e sc u
— Nimica, nu mi-e nimica, zise ea cu se auzia o muzică lunatecă... o muzică de vis.
FET-FRUMOS DIN LACRIMA glasul stins; şi se culcă in năsip tremurând Atunci i-se păru că şi fata de lângă el
ca apucată. Făt-Frumos dădu drumu calului, se ridica încet... că trupul ei se risipea în aer,
— POVESTE -
(8) :— •— (Urmare). apoi se culcă pe mantaua ce şi-o aşternuse. de nu rămâneau decât oasele, că inundată
— Stăpâne, adăogă calul, tu ai isbit El adormi; cu toate acestea părea că de-o manta argintie, apucă şi ea calea lumi
miază-noaptea, de a căzut la pământ cu două nu adormise. Peliţele de pe lumina ochiului noasă ce ducea în lună. Să ducea în turbu
ceasuri înainte de vreme, şi eu simt sub pi i-se roşise ca focul şi prin el părea că vede, rea împărăţie a umbrelor, de unde venise pe
cioarele mele rescolindu-se năsipul. Schelete cum luna se coborea încet, mărindu-se spre pământ, momită de vrăjile babei.
înmormântate de volburele năsipului arzător pământ, până-ce părea ca o cetate sfântă şi Apoi peliţa ochilor lui se înverzi... se
al pustiilor au să se scoale, spre a se sui în argintie, spânzurată din ceriu, ce tremura stră înegri, şi nu mai văzu nimica.
lună la benchetele lor. E primejdios ca să lucită... cu mii de ferestri trandafirii; şi din Când deschise ochii, soarele era sus de
umbli acuma. Aerul cel înveninat şi rece al lună se coborea la pământ un drum împără tot. Fata lipsea şi aevea. Dar’ în pustiul arid
sufletelor lor moarte v’ar putea omorî. Ci mai tesc acoperit cu prund de argint şi bătut cu nechezea calul frumos, strălucit, îmbătat de
bine voi culcaţi-vă, şi eu pân' atuncia m’oi pulbere de, raze. lumina aurită a soarelui, pe care el acum o
întoarce la mama, ca să mai sug înc’odată Ear’ din întinsele pustii se răscoleau din vedea pentru întâia dată.
laptele cel de văpaie albă a ţîţelor ei, pen- năsip schelete înalte... cu capete seci de oase... Fet-Frumos se avântă pe el şi-’n res-
tru-ca să mă fac ear’ frumos şi strălucit. învălite în lungi mantale albe, ţesute rar din timpul câtor-va gânduri fericite ajunse la cas
Făt-Frumos îl ascultă. Se dete jos de .fire de argint, încât prin mantale se zăreau telul încolţit al Genarului.
pe cal şi-şi aşternu mantaua pe năsipul încă oasele albite de secăciune. Pe frunţile lor pur De astă-dată Genarul vina departe cale
ferbinte. tau coroane făcute din fire de raze şi din de şepte zile.
Dar’ ciudat... ochii fetei se’nfundase în spini auriţi şi lungi... şi încălecaţi pe schelete El o luă pe fată pe cal dinaintea lui.
cap, oasele şi încheieturile feţei îi eşiră afară, de cai, mergeau încet-incet... în lungi şiruri... Ea-’i cuprinse gâtul cu braţele ei şi-şi ascun-
