Page 5 - Bunul_Econom_1903_48
P. 5
Nn 48 BUNUL ECONOM -- ' . ; Pag. 5
Atentat cu dinamită. Din Graz se ves cârmă şi îmbârbstându-i i-a scos la mal: Tot
teşte, că la Ardning (Stiria) s'a aruncat o jurul vorbeşte numai de vitejia ei şi căpita Mai nou.
bombă într’un local, unde se afLu antrepre nul vaporului s’a îngrijit, ca să-i dea răs
norul Zanardelti cu fiiul seu şi multe alte plata cuvenită. Kossuthiştii desbinaţi. La 1
persoane. Bomba aruncată a căzut pe o *
ladă, care cuprindea dinamită. Aceasta încă înveninaţi. Croitorul Ilie Goldberger din Dec. n. s’a ţinut sub presidenţia lui
a explodat, omorlnd şase persoane şi rănind Budapesta, a cinat cu soţia şi 2 copii ai sei Kossuth Ferencz conferenţa partidului
kossuthist, în care Kossuth a recoman
pe 16. Atentatul se zice că a fost făcut de friptură de gâscă. Pe la mi<zul noţii li-s’a fă
cut rău, au fost apucaţi de sgârciuri teribile dat partisanilor sei să ia Ia cunoştinţă
nişte lucrători.
* la stomac. Goldberger şi ficâ-sa au fost trans declaraţia lui Tisza la reforma electo
0 princesă dispărută. Princesa Alice, portaţi în spital, unde bătrânul a murit în rală şi dacă va retrage hotârîrea de a
soţia prinţului Friedrich Schânburg-Walden- aceeaşi noapte. Viaţa ficei sale încă e în pri ţinea două şedinţe pe zi, să-l lase să
burg, după-cum se svoneşte, a fugit cu birja mejdie. Soţia lui Goldberger şi fiiul seu s’su Facă ordine ca să poată trece prin Dietă
rul seu, în care se amorezase tun. Prinţesa e bolnăvit mat uşor. Probabil că carnea a fost şi proiectul de lege privitor Ia recruţi.
de 28 ani şi are un copil. stricată, dar’ posibil că a fost în ea şi alt Punăndu-se propunerea la vot, 24
*
venin. Poliţia a pornit cercetare. au votat pentru şi 24 contra. In urma
Ce meserie au femeile în Anglia. După * aceasta Kossuth şi-a dat demisia. Intre
o ultimă statistică oficioasă, în Anglia se Furt îndrăsneţ. Făptuitori necunoscuţi kossuthişti domneşte acum mare în
află: 211 femei ca medici, 140 dentiste, 3 au furat zilele trecute cassa cea mare de fer curcătură,#
medice veterinare, 387 funcţionare în cance- a proprietarului Huszâr din Honoriş. In cassă
larele de advocaţi, 1219 scriitoare şi ziariste, se aflau bani mulţi.
' * S&rafoff in Belgrad. Zilele a-
3699 pictore, 171.000 profesoare, 316 potco-
35 oameni arşi de vii. Intr’o mare ba cestea resvrâtitorul Macedonenilor, Sa-
vărese, 13 păstoriţe, 3 mâcelărese, 58 za-
racă din New-Yotk, în care durmiau noaptea ratoff, va merge la Belgrad, spre a ţi
rafe, 55.784 funcţionare comerciale, 660 birjari,
195 lucrători, a isbucnit în una din nopţile nea o conferenţa. Guvernul sârbesc i-a
36 grădinărese, 265 cantoniere pe calea fe
trecute un mare foc. Lucrătorii deşteptându-se dat voe să rămână mai mult timp în
rată, 270 ciocli (îngropători), şi 24 mătură
înspăimântaţi din somn, au grăbit spre unica Belgrad, la cas că nu provoacă turburări.
toare de coşuri (hoarne).
* eşire. Acolo apoi s’a încins o luptă groaznică
Arsă din negrije. Teresia Pinkert din între ei, voind fiecare să iasă mai întâiu Intrarea deputaţilor saşi tn
afară. Vre-o 35 de inşi, cari s’au întors dela partidul liberal. Baronul Podmaniczky,
Timişoara avea o fetiţă de 14 luni. întruna din
eşire ca să-şi iee uneltele, au fost cuprinşi preşedintele partidului liberal, a primit
zilele trecute, fetiţa, neavând nime grije de
de flăcări şi făcuţi scrum. Baraca a ars cu dela 10 deputaţi saşi (dinfre cari Ko-
ea, a ajuns lângă cuptor, aşa că jarul ce că
dea din sobă i-a aprins hainele. La strigătul desăvirşire. rodi lipseşte) o adresă colectivă, prin
* care i-se face cunoscut, că întră în par
fetiţei mama i-a alergat într’ajutor, dar’ n’a Sub roatele trenului. Un tată de fami
mai putut stinge flăcările, cari au cuprins în lie şi cu doi copii din Rummelsburg s’au tidul liberal. Până aci ei erau afară de
treg cprpul sărmanei fetiţe, care după câteva aruncat sub roatele trenului. Causa a fost, că partide.
ore a si murit. rnurindu i femeea, ef n’a voit' să mai trăiască
* fără ea, şi nici copii h’a vo t să-i lase orfani.
împuşcată. Maria Ţeran din Vizma Astfel s’au aruncat cu toţii sub roatele trenului. Calindare pe anul 1904.
ducându-se cu alţi nuntaşi la biserică, a fost *
împuşcată de cătră ţăranul Romanov Miculescu. In fabrica de vagoane din Arad s’a is Au apărut în editura „IdeCLlu institut
* cat Duminecă noaptea un foc groaznic. Causa
tipografic şi librărie în Hunedoara A. P.
Sublocotenentul Alfred Apanyel dela isbucnirii nu se ştie. S’a constatat numai Barcianu, j călindare pe anul ip o ţ :
reg. 34 de infanterie, a fost degradat de atâta, că doi muncitori ducându-se în atelie
cătră tribunalul militar din Caşovia, din causă rul cu maşinile, au văzut că-i foc înlăuntru şi Călindarul »Bunul Econom«, Călindarul
» Ţăranuluii şi Călindarul % Sfintei Treimi«
că odată s’a bătut cu nişte civili, cari i-au au auzit deodată o detunătură groaznică în
în format octav mare. Câlindarele sunt în
luat sabia. urma căreia toate ferestrile atelierului s’au spart.
* toată privinţa reuşite şi sunt foarte uşor de
Pagubele eausate sunt 700.000 cor. nimicin-
ESsbunare. Un flăcău din Trăniş, Neag du-se mai multe maşini şi unelte. Abia di vendut, deoare-ce ele sunt primele călindare
Onuţ, şi-a fost adus la casă pe Maria Abru- mineaţa a putut fi stins focul de cătră pom cari corâspund cerinţelor moderne de azi.
dean, o fată frumoasă, cu gândul să o ia de pieri şi husarii din casarma apropiată. Nu s’a cruţat întru nimic pentru reuşita lor,
nevastă. A trăit cu ea necununat mai mult * . nici muncă şi nici spese.
timp, până ce i-a mâncat toţi banii şi zestrea. 2000 cor- plătesc acelnia, care poate Invilitoarea câlindarului „Bunul Econom"
Pe urmă a aruncat-o afară cu copilul, pe dovedi, că atestatele publice la care mă pro este de hârtie galbenă fină şi groasă şi tipă
care îl născuse în vremea aceea. Maria atunci voc nu sunt adevărate. Fiecăruia îi stă în rită cu o ilustraţie economică în 2 colori;
din râsbunare a dat foc casei Iui Neag, pen drept, ca să vină în persoană şi să privească cea dela Călindarul „Ţlranultii" este tipărită
tru care faptă Neag a pîrit-o. Vineri a fost acele documente în original. Ij)in toate pătu în 6 colori în mod artistic executat, ilustra-
pertractarea în Cluj şi curtea cu juraţi a rile societăţii stau la disposiţie scrisori de ţiunea represintă pe o pâreche tinără de ţâ-
aflat, că Neag a mai înşelat pe câteva fete mulţumită, precum este şi următoarea, pri rani; foarte bine reuşită; ear’ învâlitoarea că-
tot aşa. De aceea n’a pedepsit-o pe Maria, mită cu data de 16 Martie 1903. lindarului „Sfintei Treimi“ este de asemenea
ci era cât p’aci să-l pedepsească pe el. , Dlui Aîbert Muller în Budapesta, V., tipărită în 6 colori foarte frumoase şi artistic
* Vadâszutcza 42/G. Nainle cu 5 ani, mi-am lucrată, la mijloc se află chipul Sfintei Treimi,
Vitejia unei femei. In Bretagne (Fran- procurat o cruce duplă electro magnetică la dreapta Inviierea, ear’ în stânga Naşterea
cia, la marginea mării) s’a întâmplat zilele R.B. Nr. 86967, pentru care Vă mulţumesc lui Isus Christos.
trecute, că s’a stricat vaporul »Vesper«. Co- de nenumărate-ori, deoare-ce, mulţumesc lui Cuprinsul acestor călindare este foarte
răbierii s’au pus pe o luntre şi au pornit câ- D-zeu, mi-a ajutat şi m’a vindecat de dure bogat şi variat şi cuprinde o mulţime de ilus-
tră ţârm, dar’ spaima le-a fost slăbit puterile rile mari ce le-am avut la inimă. Vă rog traţiuni, dintre cari amintim portretele: Baro
şi valurile se jucau cu ei în dragă voe ame- să-mi mai trimiteţi o cruce. Cu toată stima nului Andreiu de Şaguna, Reginei României,
ninţându-i să-i răstoarne. Atunci nevasta unui Iohan Orahtsik în Podolin. Cine sufere de Episcopului Pavel, Vasile Alexandri, Alexan
pescar, Roşa Here, care era pe ţerm, a văzut astmă, reumatism şi pddagră să-şi comande dru Ion Cuza, Ioan C. Brătianu, Papa Leo
primejdia, s’a aruncat în mare şi a înotat până crucea aceasta. al XlII-lea, Regelui Alexandru şi Reginei
la luntre. S’a urcat în luntre, a pus mâna pe Draga ai Sârbiei. Mai departe ilustraţiunea
cu Chequul ce l’am alăturat la numărul 38.
