Page 2 - Bunul_Econom_1903_52

Pag- 2 B U N U L ECONOM Nr. 52

Crăciunului, dorim să o aveţi neconte­ lipsă bine cumpenită ne sileşte Ia a- până acum dă numai » Albina». La
nit, ca acum şi la multe Sf. Crăciunuri ceasta. Şi atunci apoi, bine să ne ale­ luarea astorfel de împrumute, omul
gem banca, căreia ne intabulăm moşia. dela început trebue să declare că in
viitoare, să putem colinda cu toţii în
Căci azi în toate ungheţele ţării câţi ani voeşte să replătească împru­
deplină sănătate şi îndestulire;
sunt roiuri — roiuri de agenţir care mutul. Poate să-şi statorească 10, 20,
O ce veste minunată. ne trag, aşa zicând de mânecă — să 30 şi mai mulţi ani. In totdeauna însâ
Neamului nostru s’arată...
luăm bani pe intabulaţie dela cutare e obligat să plătească tot din jumâtate
ori cutare bancă, Dumnezeu drăguţul în jumâtate de an. Şi atunci nu plă­
SFATURI ştie de prin ce oraşe mari şi depărtate. teşte cât vrea şi cât poate, ci trebue
Cu cei mai mulţi din aceşti agenţi să plătească in totdeauna aceeaşi sumă
III. să nu cam stăm de vorbă multă. Ci statorită dela început; în care sumă
Pentru lipse le mai mici şi mai ne promit câte toate, dar’ mai ales ne apoi să cuprinde şi replătirea din capital
grabnice, dar’ mai ales pentru-ca să spun despre ieftinătatea banilor şi des­ şi carnetele pentru împrumutul restant.
avem capital de afaceri curente — e pre micimea cheltueli lor — şi cu asta La »Albina« din Sibiiu de pildă
cuminte să ne câştigăm banii de îm­ ademenesc pe cei mai mulţi ai noştri dacă cineva ia un împrumut pe anuităţi
prumut cu ajutorul cambiilor (vexelelor). Folosul ademenirii le este, că ei pri­ de 1000 cor. pe 10 ani, are să plă­
Sume mai mari pentru adunarea la mesc cinste şi dela bancă şi îşi soco tească la fiecare jumâtate de an 64
un loc şi regularea datoriilor avute ori tesc cheltueli şi cinste (honorarii, per- cor. 40 fii Dacă împrumutul e pe 20 ani,
pentru un târg stătător (cumpărarea de cente) şi dela luâtorul banilor. la fiecare jumâtate de an are să plă­
moşie, case etc.) şi pentru alte înves­ De cele mai multe ori aceşti a- tească 40 cor. 09 fii., ear’ pe 30 ani,
tiri, ce aduc câştiguri regulate dar’ mici genţi — deşi ştiu că împrumutul cerut câte 30 cor. 39 fii. In sumele aceste
ori apoi numai mai târziu ne dau fruc­ nu să poate căpăta — ei promit frunză sunt cuprinse atât replătirile din capi­
tele dorite — pentru astfel de lipse şi iarbă, numai să ajungă la venite. tal cât şi carnetele.
mai cuminte este luarea de împrumu­ Har domnului azi avem şi noi Bine să fim înţeleşi : sumele po­
turi pe intabulaţie —- pe hi potecă băncile noastre. Ca să vorbim cu băncile menite mai sus trebuesc plătite în fie­
E adevărat, că ajungerea la ast­ noastre nu ne trebue agenţi străini, pe care jumâtate de an vreme de 16, 20
fel de împrumute e mult mai anevoiasă, care nu i-am mai vâzut. La noi — în
şi 30 ani după-cum ne-am legătuit să
e mult mai costişitoare, mai scumpă şi cele mai multe caşuri, luâtorul împru­
replătim împrumutul luat. Se înţelege
mai încâlcită — dar’ în schimb pe in- mutului poate să vorbească gură cu că după-cum luăm un împrumut pe
tabulaţie avem bani mai lesne şi de gură cu fruntaşii noştri de pe la bănci, mai mulţi ori mai puţini ani, suma ce
regulă — cu o formă de procente la tară să mai aibă trebuinţă de proca- trebue să o plătim la câte un jumâtate
carnete şi în sfîrşit avem marele favor tori nechemaţi. de an va fi mai mică ori mai mare^
că împrumuturile hipotecare de regulă, împrumuturile de intabulaţie, după- Cu cât sunt anii mai mulţi, cu atât
nu ni-se abzic aşa. uşor ori înainte de cum le faCy .băncile noastre sunt de
suma de plată (anuitatea) e mai mică
vreme. Pe când la împrumuturi pe doue feli*ri£^iprumute care să plătesc şi cu cât anii sunt mai puţini, suma des
cambii Ia fiecare scadenţă ne putem an de anţ mplâtmd Capitalul după pu­ piaţă va fi mai mare.
aştepta că ni-se cer banii toţi şi d’odată. tinţă şi îd" rate mai mari ori mai mici. Despre luatul împrumuturilor hi­
La împrumute pe intabulaţie inse Carnetele să plătesc deosebit. potecare (pe intabulaţie) în numârul
trebue să fim cu foarte mare băgare de Sunt apoi împrumute, numite cu viitor.
seamă. Numai atunci să le facem, când anuităţi. Astfel de împrumute la noi,

F O I Ţ A S a dus fata plângând la băligar, după desprins din horă şi s’â făcut nevăzută par’că
ce a plecat baba, ş a spus locului unde erau n’ar mai fi fost.
îngropate oasele vacii, ce i-s’a întâmplat, şi S'a dus acasă, s’a desbrăcat, şi-a băgat
W A O T O T I â Ş T O W I ' a întrebat: Până când o Să trăiesc eu aşa ? hainele şi podoabele în corn, I-â vîrît la loc
- Atunci auzî un glas zcând: în băl gar, s’a pomenit murdară pe faţă şi în
— Nu te prăpădi cu firea aşa, fata cap ca mai înainte şi s’a dus de s’a aşezat
'(Urmare şi fine).
mea, ci trage cornul drept şi zi-’i sâ-’ţi dea pe vatră, unde a găsit-o baba când s’a întors.
Atunci s’a dus Ia Vacă să-’i spue cum
haine frumoase şi podoabe, să te înveţe să Fata' babn i-a spus şi ei ce a văzut,
înduplecase baba pe tatâ-seu ş'o taie.
te îmbraci cu ele şi pe urmă du-te şi tu cum a venit o fată de împărat frumoasă de
Vaca i-a zis:
la horă. o minune şi îmbrăcată cu ziua şi cu noap^
— Să nu plângi, să nu te îngrijeşti, că Face fata cura o învaţă glasul şi se po­ tea, ctţm s’a prins în horă, cum s’a prins fe­
eu sunt năzdrăvană şi nu mă prăpădesc, ci meneşte, vere, cu nişte haine cu ziua şi cu ciorul împăratului lângă ea, cum pe urmă
mai bine ascultă ce să faci după-ce m'or tăia:
noaptea şi se îmbracă cu ele, de era ca o a perit.
Să-’mi alegi oasele, unghiile şi coarnele fată de împărat de frumoasă şi pleacă lâ — Dică n.’ai văzut-o şi tu să ştii că
şi să Ie învăleşti în băligar noaptea, când nu horă, şi se prinde în joc şi joacă uşor de n’ai văzut nimic, zise fata babii sfîrşind, mai
te-o vedea nimeni, şi când a-i avea trebuinţă pâr’că era un flutuie de s’au minunat toţi şi mult să-i facă năcaz că ea văzuse si fata
. .
•
de ceva, vino Ia locul unde Ieri învălî şi spune au fost întrebând dare mai de care: unchiaşului nu.
locului tot, că eu am putere mare în cor­ — Cine să fie fata asta?.. — O cu­ Fata unchiaşului a răspuns: Dacă n’am
nul drept. noaşteţicare va ?.. Dar’ nimeni nu ştia. şi au haine să fi mers şi eu să o văz.
, Tăiă unchiasul vaca, făcil fata cum o Pe vremea aia ct-câ era obicei de ve­ — Ce să mai vază şi o proastă ca tine
învăţase ea şi Dumineca viitoare ce-i veni neau feciorii şi fetule de împărat la horă şi aşa minunăţii 1 sări baba de colo cu gura. Ta
babei, căci văzuse că se tot învîrteâu flăcăii s’a întâmplat de a venit feciorul împăratului să stai acasă în cenuşe, nu la horă; auzi horăl
pe lângă casă, când era ea afară, şi îi era să ţinutului ăluia tocmai la hora aia în ziua când Peste câte-va zile după-ce fusese fata
nu se mărite înaintea fetei ei, ce-i veni ? , O s’a dus şi fata unchiaşului îndemnată de ră­ unchiaşului Ia horă, se pomeneşte lumea cu
luă, înainte de a pleca ea la horă cu fică-sa, măşiţele vacii. pnstavi că strigă prin toate răspântiile ţinu­
şi îi turnă în cap apă şi pe urmă cenuşe şi El cum a vizut-o, s’a prins lângă ea, tului, şi prin oraşe şi prin sate şi prin că­
tărîţe, o spoi pe ochi cu funingine şi o lăsă a întrebat-o, a sucit-o; ea nu răspundea ni­ tune, că feciorul împăratului face în Dumi­
ameninţându-o ca să nu se spele, ci aşa să mic. A mai învîrtit de trei-ori hora după-ce neca viitoare sărbătoare mare la palatul tă-
o găsească tcă o znopeşte în bătăi. s’a prins feciorul împăratului şi pe urmă s’a tâne-seu cu jocuri şi cu veselii, şi cine e fru_
/