Page 3 - Bunul_Econom_1903_52

Nf. 5 2 ____________ B U N U L ECONOM P«g- 3

DIN LUME Belgia. Se aşteaptă, câ regele Leopotd Pentru eâreim ari.
va da cu ocasiunea unei alocuţiuni de anul-
nou declaraţiuni surprinzătoare cu privire ta
Austria Foile cehe., discută şi acuma > statul Congo. Amar englezesc {Englitchbitter-J.
discursul delegatului Kramatz In delegaţtuni. Anglia. Ştirea, că Anglia ar voi să in­
Cehii sunt foarte nemulţumiţ, cu ministerul Pentru a pregăti un ra<hm bun, numit
tervină în conflictul ruso japonez în favorul
L o ber, pentru-că nu capătă Concesiunile do­ amar englezesc, ne folosim de turnătoarele:
Japoniei, se desminte în mod categoric.
rite. Disolvarea consiliului comunal din Trient 8 litri .cp rt, 1 decgr. oleu de amar englezesc
Francia. P'esid«ntul Loubet l-a felicitat
a produs o disensiune vie in cercurile italiene.
pe împăratul Wilh lm al Germaniei din in­ 2 klgr. z>hâr, 3 dgr. zahăr ars, 2 dgr.
România. In discuţia răspunsului la me­ cidentul însânăto-ării sale. tinctură roşie, 11 litri apă.
sajul tronului, ministrul de externe 1. Bră-
Spania, partidul republcan, tace pro­
t«anu a luat cuvântul relevând relativ la po­ Picături, de friguri.
grese tot mai mari tn urma desbinării Intre
litica externă că ţinta la care mzueşte gu­
partidele monarch ce. Conducătorul republi­ 8 litri spirt, 12 dgr. esenţă de picături
vernul liberal este desvoltarea culturală a Ro­
mânilor din imperiul otoman. Politica urmată canilor a declarat, câ are speranţa, (ă armata de friguri (Fieber-Tropfen-Essenz), 21/* klgr.
va ft In caşul Unui confl ct, pe partea poporului.
de Austria In înţelegere cu Rusia sunt o zahăr, 8 dgr. zahăr ars, 11 litri apă
garanţie de pace pentru statele Balcanice. Sârbia. Conspiratorii din 11 Iunie, vă­
Politica generală europeană cum şi înţelege­ zând situaţia critică, în care se află rtgrle
rea Austro-rusă sunt favorabile intereselor Petru în urma atitudinei lor, au început a Medicul casei.
României. Politica guvernului român a ştiut ceda. Colonelul Masin i-a Înduplecaţi pe mulţi,
totdeauna să pună în concordanţă interesele ca cel puţin de-ocamdată să renunţe la >posi-
României cu interesele mai înalte ale politicei ţiunea lor. Regele Petru a ameninţat, câ de Umflături în găt, răgufală.
mari europene. De piesent dorinţele Româ­ altmintrea va abdica. Se ia chinină, ceai de tei, de soc, de
niei şi ale Europei întregi cuprind susţinerea Balcani. In urma tempestăţii nefavora­ coada şoricelului; se fac băi de muştar, se pune
păcii şi a statului quo. Afirmarea oposi- bile, insurgenţii au încetat cu ostilităţile şi muştar la pictoaie; gaigară <u apă de peatră
ţiun i, că România ar sufoca iredentismul în încep a se retrage prin sate. „D." acră; să şe trsgâ praf de peatră acră pe nas.
Ungaria sunt nişte nâscotiri. Guvernul doreşte în gât, ofi se unge cu tinct. de iod ; gargară
ca Românii şi Ungurii să trăiască in bună cu zamă de dude n< gre foarte îndulcite si
înţelegere şi ca Austro-Ungana şi România A dvocatul poporului. cu puţină peatrâ acră; gargară cu zamâ de
să întreţină relaţiunea cordială. capete de mac ori cu lămâe, cu apă de Var;
Rusia. Ştirea, că Japonia ar fi predat gargară cu ceaiu de agice.
In caşuri de incendii (focuri) cel-
Rusiei un ultimat, nu se adevereşte. Tratati­
ce observă aceasta mai intâui, este dator a
vele încă tot continuă. Deşi e de prevăzut,
o face cunoscut celorlalţi prin tragerea clo­
că cu greu vor putea duce la un resultat pentru femei.
positiv, totuşi atât Rusia cât şi Japonia se vor potelor şi prtn strigări, sah ori-ce alt mod.
Dacă focul s’a ivit în comuna vecină, aceasta
sfii de-a provoca un răsboiu, ale cărui ur­
să se facă numai decât cunoscut birăului. Supă ţărănească.
mări eventuale cu greu pot fi prevăzute. In
caşul unui răsboiu situaţia ambelor păi ţi ar Unde nu sunt pom pi t ri, fiecare e dator a Se tae câteva cepe felii prea subţiri
sări în ajutor petitru potolirea focului, ear’
fi foarte grea. Japonia nu-i va înfrânge pe
unde sunt, a le ajuta acestora. Cine nu ajută şi se pun în zamă de carne sau de pasăre
Ruşi pe uscat, ear’ Ruşii nu vor putea nimici
marina Japoniei, spre a debarca oastea în Ia stingerea focului când aide vre-o pădure, dimpreună cu câteva cotoi oage dela acea pa­
Japonia. D sposiţia d n Japonia e foarte iritată sau nu împlineşte poruncile date de primărie în săre sau câteva bucăţele de carne de vacă
faţă de Rusia. astfel de basuri, va fi aspru pedepsit. Pen­ tăiate foarte mărunt; se adaugă sarea trebui­
tru despăgubire, cei cari au fost asiguraţ* 1,
Germania. Foile aduc ştirea, câ in par­ toare şi ardeiu roşu psat după plac; se pune
sunt daton a insti nţa despre aceasta etnar
lamentul dm Berlin se va forma un partid
si telegrafice banra de asigurare. (Ord. min. ia foc să fearbă spumendu s; adesea şi se
nou democrate, tn care vor Intra mai mulţi de interne Nr. 49925 din 1882). serveşte cu puţin pătrânjel tăiat deasupra.
progresişti şi socialişti.
mos la faţă să poftească. Paşemite feciorul a perit lăsând în nedumerire pe feciorul de a o ocărî şi a spune feciorului de împărat că
împăratului făcuse aşa că doar’ de-o veni şi împărat nu e adevărat, câ e o mincinoasă şi «Iţele
fata a minunată lângă care se prinsese la Atunci el ce s’a gândit?.. Să mai pof­ de astea. Dar’ fata zise:
horă şi care perise ca năluca de nu-’i mai tească odată lumea la o săi bare Dumineca — Mlria ta, eu sunt. şi dacă nu mă
ştia de urmă. ce venea şt să-i ia pantoful din piciorul fe­ crezi, aşteaptă niţel şi ai să vezi cu ochii.
Fata uncbiaşiilui a aflat dela soră sa că tei cum va putea şi pe urmă ştia el ce să Atunci s’a dus la locul unde erau în­
ce o să fie la palat, că sluta, — vezi dum­ uneltească. gropate oasele vacii, a s os cornul şi i-a zis
neata, cum a lăsat Dumnezeu pe om, — se Aşa a făcut. Când să plece ea, după- să o îmbrace cu hainele cu rare fu-ese
credea fiumoasă şi se pregătea să se ducă ce a jucat cât a jucat, s’a luat feciorul după îmbrăcată intâiu când o văzuse fecio­
ţi ea. Şi Duminecă când a plecat măsa a vi­ dânsa şi când să sară pe cal i-a scos panto­ rul de împărat şi veni îmbrăcată la dânsul.
tregă cu fata ei, ea a dat fuga la corn şi a ful din picior, ear’ fata a plecat aşa, cu pi­ Pe urmă se duse de se îmbrăcă pe rînd şi
cerut să-i dea haine cu cerul şi cil stelele, ciorul gol. cu celelalte ha ne, de rămase feciorul de îm­
un cal ca smeu! şi om să 11 ţie până o eşl A doua zi cum ^ s’a sculat feciorul de părat deplin încred nţ t câ ea era şi asa a
din palat — că vrea să se ducă şi ea să joace. împărat, spuse tatălui seu toată şiretenia cu poftit-o să se urce în trăsură lui împăiâteascăj
I a adus cornul ce a cerut şi a plecat. fata şi îi mai spuse câ el pleacă cu pantoful şi a luat-o cu el ia palat, undea făcut nuntă
Cum a ajuns de a intrat la palat iacă şi fe­ si cu inelul fetei de-i plăcuse, să o caute şi împărătească de a ţinuţ şapte zile şi şapte
ciorul Împăiatului ii ieşi înainte şi a pnns a câ nu se Întoarce acasă până nu va găsi-o. nopţi. Ear’ baba de năcaz a crăpat şi fie-sa,:
o întreba despre toate, dorind să >fle cine e Plecă şi umblă el, umblă, căutând ţara nemăritată a rămas, că cine să se uite la slu-
şi cum. Ea a răspuns că puterea ei e să fie înt reagă prin oraşe şt pi in sare până sosi şi tenia dracului?.. Pe unchiaş a pus fie-sa de
nevăzută, să stea o clipă si să plece. Atunci !n satul în care sta fata unchiaşului. Colindă l’au adus la palat la ea, unde a tiă t până
feciorul de în părat i-a spus că o iubeţe, d n casă In casă, căută peste tot şi ajungând a murit.
ear’ ea i-a răspuns că nu iubtşte pe nirrxni. la unchiaş şi intrând pretutindeni dă şi de Ear’ eu tncâlecai pe-o şea
Totuşi numai cu el juca, cu altul nu. Când fata lui murdară şi cenuşe şi cu tărîte in cap, Şi siîrşii povestea;
să plece, el li cetit inelul din d>get şi ea că aşa o ţtnea baba mereu acum. Ear’ când Că de nu s’ar fi sfirşit
i-l dădii. îi încercă pantoful, el par’că fu de-acolo. Tot aş mai fi povestit.
In Dumineca viitoare, feciorul de îm­ Atunci o întrebă feciorul de împărat Dumitru Stănceacu.
părat ne mai putând fără ea a mai poftit ea e fata de a jucat el lângă ea la horă şi
lumea Ia o săi bare. Ea ear* a vtnit cu note lâ palatul ţătâne-seu de trei-ori? Ea a răs­
haine pe ea cu luceferi pe umere şi ear’ aşa puns că ea e. Dar’ baba de colo a Început