Page 4 - Bunul_Econom_1903_52

Pag, 4. B U N U L ECONOM Nr. 52

■Din Macedonia. Ş i tot pe mine biata,
Ş i v in i şi ponos —
Cut’uzoz czHtoxifcz ncsfzi La valea di lanina Eram chemaţi la nuntă
4 * Ună ’nvâstâ maşi plângea,
U uzăm Perii din cap ’şi arupea, Ş i n'aveam brâu frumos,
Că n‘ai voit să- m i cumperi,
Sărbători vesele fi fericitei Douăle faime ş’h bătea D ar el nn-a cumpătat.
Valea, ma ş-u plăcârsea:
Ş i ce i un btău f Ş i-n urmă
„Fă-mi-te vale! 'cama ’ncoa,
Eu tuci nu la m rugat.
Tra să-mi trecu tră lanina,
Era să merg la nuntă
lanina hdfă di furi,
Ca cei din neam sărac,
Sum blăstematili di muri,
Să fiu de rîs la lume ?
Lumina dreptăţii de sus M i vâtămară gi&nle-a meu
Răsărită prin Isus, Ori-ce era să fa c ?
A fdrobit jugul cel greu Ma ’ş-u află di Dumnezău!
Şi-a scăpat lumea de rău, Gionele a meu bravii căpitan, D,e ce-’m i arunci tu vina,
Mărire întru cei de sus
Lui Dumnezeii! Căpitan ca un asian Tot vina cu păcat:
N u - mi jilescu arma lui, E l m’a oprit în cale
Când în iesle s’a ’ntrupat a
Soarele adevărat. Maărn jilescu nea ta lui. Pe lunci şi m 'a întrebat
Cei conduşi de focul sfânt, Pe unde-i bietul tată?
Prin cântări şi prin cuvânt
Au cerut cu viu avânt: Ş i-i vesel sănătos?
Pace pe pământ. Buna rînduială Ş i m a ’ntrebat de tine,
Aşa de prietinos.
Cum atunci cei călători
îngeri, Craii şi Păstori 1. Să plăteşti totdeauna, ceea-ce mânci; De bine când mă ’ntreabă
S’au rugat plini de uimire.
Astăzi noi cu umilire să nu mânci pe datorie. Eu cum, era să tac?
Cerem între omenire 2. înainte de-a cheltui ceva, cântăreşte S i-’l las în drum cu vorba,
Bună învoire.
totdeauna plăcerea, ce vrei să o ai cu lipsa Ori-ce era să fa c?
M A R IA CIOBAN.
de a doua zi, adecă vezi dacă mulţumirea,
—""S 5"'— Ş i acum întreagă vina
ce vrei să guşti, e de-o potrivă cu lipsa, ce
Pe mine tu o pui -■—
Dela fraţii noştri. vei simţi a doua zi şi pe care o puteai îm­ E l m'a ’ntălnit pe punte
plini cu aceeaşi sumă.
Ş i ştii tu felu l lu i:
Mai ales să ţinem sfatul acesta în minte
E lung şi lat, ba e mare şi minu­ — Când viudem câte ceva sau când primim M ’a strîns de peste braţe
nat pământul locuit de neamul nostru plata pentru lucrul nostru. Să nu le pot mişca
românesc. Suntem peste 10 milioane 3. Socoteşte-ţi cât poţi cheltui, nu din Ş i nu-’m i lăsa resuflet
de suflete. Dar’ suntem î m p ă r ţ i ţ i de venitlil unei zile ci dn venitul ce să vine pe Aşa mă săruta.
soarte — în patru hotare. Leagănul o zi, dacă socoţi şi zilele, în care nu câştigi Te sbaţi, dar' tu eşti slabă,
Românilor Ardealul şi părţile bănă­ nimic. Şi apoi rin uita că trebuie să puni la Ş i puntea toată sloi:
ţene, selăgene, marmaţene şi crişene să o parte şi pen'ru vremuri de boală şi pen­ Cădeam, fereşte Doamne,
ţin de regatul Ungar. Mândra Bucovină tru zilele neputinţei. Sub ghiaţă amândoi!
se ţine de împerăţia Austriei. Basara­ 4. Să nu ţi-se pară nefolositoare nici Ş i acum tot eu sărmana.
bia cea jalnică stă sub Ţarul Rusiei, o cruţare fie^cât de mică. Să ţini în minte Cu vina m am ales —
ear’ fraţii din Macedonia sunt sub po­ că: din creiţar şă face zlotul şi din părăiaşe , Că nu- ţi venise vaca
runca "Turcului. Numai fraţii din Ro­ m>ci să tac rîuri mari. » Ş i ’n cale-i m a i trimis.
mânia îşi au regatul şi domnitorul lor 5. Dacă eşti însurat să nu ţini de ne­ E l. iată — m i-’l, că vine
naţional. vastă — bani ascunşi, Căci nevasta ştie mai S ă -m i fie soţ în crâng;
Ca fraţi, ce ne iubim, cu drag as­ bine lipsurile căsii şi ştie mai bine să pre- Era ’ntuiierec besnă,
cultăm veştile şi poveştile, cântecele şi ţuiască banul. Ş i nu vedea că plâng.
hori le, ce le auzim unii dela alţii. 6. Virtutea cea mai mare, este aceea, Şi-apoi... să-m i spui pe suflet:
De-aceea acum la serbătoarea dra­ care o facem de bună voie — din bun obi- Era să las pe plac ’
gostei şi a nădejdii, ve spunem douâ ceiu. Prin urmare trebue să dedăm copii L a lupi în codri vaca,
Cântece dela cei mai îndepărtaţi fraţi noştri, de mici, de când sunt fragezi să prindă Ori-ce era să fa c?
ai noştri: unul dela fraţii din Basara­ obiceiuri bune. Părinţilor, dedaţi copii voştri G. Coşbuc.
bia, altul dela fraţii din Macedonia-,. la cruţare.
Amândouă sunt scrise aşa, cum le vor­ Vorbeşte puţin de ce ştii şi nu vorbi 'V e c i n a n o a s t r ă .
besc fraţii noştri. Cetiţi-le cu drag, pre­ de loc de ce nu ştii.
Când te-arăţi tu la fereastră
cum cu drag le-am scris şi noi.
Cu un aer gânditor,
D in Basarabia. — Doamne! — zic — vecina noastră
S'o sărut şi-apoi să m or!
Frunză verdi lemn uscat,
Am visat un vis ferice
D i părinţi sunt dipărtat, Sunt eu de vină, mamă,
Noaptea de alaltăeri,
Şi din neamul lipădat Sunt eu de vină acum ? Dumnezeu părea că -m i zice:
D i streini tari-s mâncat. E l n i a întâlnit odată » Vreau să-ţi dau ori-ce tu ceri.
Şi di dinţii îs prădat. In zori de zi pe drum ;
» Vrei fit aur? Vrei putere ?
Mă silesc din zi, în noapte, Glumind m a strîns de mână,
» Glorie, coroni, m ăriri?
Ca si-’mi fac streinu frate Ş i ee-i dacă m’a strîns? » D in a Ceriulm avere
Şi streina soţioară, Sunt eu copilă mică * Din ce vrei împărtăşiri?
Ca s o string la inimioară. S ă -m i fac din glumă plânşi
» Muritor prin soartea voastră
Dar' streina-’i ca alghvna, Era să- l las măicuţă,
y Eu te fa c nemuritor /«
Când îi dragoste mai dulce, Cu glume, şi să tac; — Doămnel — zic — vecina noastră
Pune ghimpii şi să duce. Era să ţip obraznic, S'o sărut şi-apoi să mor*.
Ori-ce era să fa c ? N. Georgcscu.