Page 2 - Bunul_Econom_1905_18
P. 2
Pag- 2 B U N U L EC O N O M Nr. 18
Exposiţiile agricole, comerciale şi dela sate, a fost apreciată şi binecunos ruginei sunt în formă de perină, de
industriale pentru ţara şi naţia noastră, cută la Exposiţia Agrară din Sibiiu etc. ' unde trec pe per ca ecidiumspore.
ar fi oare cum un remediu contra ce Economii nostrii de vite din mai toate Mai înaite rugina’ părului aU con
siderat-© ca boală seperată şi omenuau:
lor semnalate mai sus, menite a îndruma părţile, ţărei au venit în mare număr
Roestelia cancellata.
pe ţăran pe căi sănătoase şi fericite. să vadă exposiţia şi mulţi au rămas cu
10. Rugina trandafirului (Phrag-
Foloasele lor vădite au început să ochii blejdiţi ca la nişte dihănii la ve
midium subcortitium).- Apare pe tran
fie înţelese de toate straturile sociale derea vitelor aduse la exposiţie. Cre dafir. Să desvoaltă prima-dată sporele
româneşti. O dovadă mai mult pe lângă deau că ’s aduse din streinâtate, că cine de vară şi după aceea cele de earnă.
alte multe menţionate deja, e chipul cum ştie ce mănâncă şi că in ţara noastră 11. Rugina bradului (Peridermium
s’a răspuns de lumea lucrătoare cu bra nu pot trăi. Şi cercetând au rămas ui pini). Apare pe brad, Sporele de vară
ţele din întreaga noastră ţară, la ape miţi cât de înapoiaţi sunt şi convinşi şi de earnă sunt în o celulă şi-’s înfă
şurate cu o coaje în formă de potir.
lul iniţiatorilor şi organizatorilor Expo- că în loc de a ţine cinci— şase gloabe
12. Rugina napului (Uramyces
siţiiei Argrare din Sibiiu, Selişte, Braşov, de cai ori de vaci care se stea earna
betae). încolţeşte foarte repede; pe
Mediaş etc. apoi din România mai în în nămol până la burtă şi să bage fâ
frunze apar atât sporete de vară, cât
toate Oraşele, de astă toamnă, din pri nul sub picioare în sloată, mai bine să şi cele de earnă; sporele de earnă în
măvara şi anunţate pe vara şi toamna ţină o vacă ori două pe care hrănind-o colţesc primăvara viitoare Dar pe nap
aceasta. cu aceaşi cantitate de nutreţ şi îngri mai apar şi spore secundare, şi anume
Adunată la un loc şi aranjată în jind-o aşa cum trebue, să-i dea lapte încolţind sporele nu se formează din
ele, ea de regulă micelii, ce se formează
mod artistic' toată crema producţiunei cât toate âle de le are, şi de -altăesepţă.
imediat spore. Sporele acestea se nu
solului ţării noastre şi fasonarea pro Aceiaşi comparaţie s’a făcut cu pri
mesc spore secundare sau sporedii, ear
duselor lui de mâna omului, s’a putut vire la toate animalele văzute. Expozi celulele pe cari sporele se nasc se nu
vedea de toată lumea dornică se cu ţiile regionale şi generale câtă au fost mesc promicelii. Locul de infecţiune â
noască puterea de producţie a Ungariei până acum în ţara noastră, pentru cu napului e sămânţa napului, de care trebe
şi special a Ardealului, cât şi ce se poate noaşterea tuturor ramurilor activităţii să îngrijim. f
face în ţara noastră cât de mult s’a pă omului, privită din toate feţele, contri 13 Rugina mazârei (Uromyces pişi).
şit pe scara progresului, cum se poate buie prin viile şi vorbitoarele lor învă In decursul verei aflăm petele ru
ginei pe partea de jos a frunzelor de
trăi mai bine din cultivarea pământului ţături la civilisarea omului ce nare pu
mazăre. Sporele de vară sunt de co
şi creşterea vitelor în ţara noastră nu tinţă să înveţe şi să umble să le vadă
loare cara mizie, cele de earnă însă
mită «eminamente agricolă«, cu toate toate şi în special Exposiţiile produselor sunt de coloare neagră şi sunt foarte
că numai atunci va merita această de agricole şi de vite, cu un mare rol în şi sunt foarte vânjoase. Mazărea pri
numire dată prea de timpuriu, când în cultivarea ţărănimei noastre care are meşte rugina dela planta numită lap
treaga noastră muncă agricolă se va încă multe de învăţat. »Uniţi-ve în cu tele cânelui (Eufbrbia ciparissias), pe
care cresc ecidiummsporele ruginei. Din
face în mod civilizat, şi va putea pro gete, uniţi-vă în simţiri, muncind după
care cauză trebuie se nimicim laptele
duce pământul muncit atât cât produce recerinţele moderne, viitorul nostru va
cânelui, probabil aşa se va ivi şi la Soia.
aceiaşi bucată de pământ din Reuniunile fi asigurat, căci cum a zis fericitul Bo-
Mai sunt încă:
statului, ori ale marilor proprietari. Con lintinean: «Viitor de aur ne aşteaptă».
14. Rugina fasolei. (Uromyces fa
vinşi de nevoia imperioasă a schimbării soli) Apare pe fasolă, dar încă nu e
câţ mai neîntârziate a felului de a munci studiată.
ogoarele, săteni noştri ne putând avea D E S P R E 15. Rugina de linte (Uromyces
la îndemână uneltele trebuincioase din pri orobi).
cina sărăciei fiecăruia, s’a unit în multe RUGINA BUCATELOR 16. Rugina trifoiului (Uromyces
părţi şi a contribuit prin ajutoarele date DE trifolii).
VICTOR ACHIM 17. Rugina măzărichei (Uromyces
de propriile lor forţe unite de banii din
absolvent de şcoala agronomică sup. în Budapesta. viciae).
băncile naţionale să-şi procure unelte —3 18. Rugina bobului (Uromyces
cu care să’şi muncească mai bine pă fabae).
mântul că şi producţia lui să măreşte. (Urmare) ... 5. 19) Rugina lucernei (Uromyces me-
dicagini)
Anul acesta mai mult ca ori şi când 8. Rugina inului (Melampsora lini).
20) Gymnosporangium confusum,
s’a văzut forţa economică a eminamen- Apare în sămănăturile de in dese, dar apare pe măr şi măceş.
tei ţări agricole. Un singur an ’şi a nu numai pe inul cultivat, ci chiar şi
pe cel sălbatec (Linum flavum). Atât 21) Gymnosporangium clavaria for-
omorît cu foametea vite şi oameni, în mis, apare pe gutui.
sporele de vară şi de earnă, cât şi eci-
ţara, noăstră în care după toate socote
diumsporele să desvoaltă pe inul culti 22) Perdermium elatinum. se află
lile mai e loc de muncă încă pentru vat şi pe inul sălbatec, De rugina aceasta pe pomi, şi dă naştere căţăilor.
2— 3 milioane! Mai e netăgăduit dar nu ne prea putem apăra. 23) Rugina Bradului alb (Chryso-
cu mijloace actuale de cultivare a pă 9. Rugina părului (Gymnosporan- mixa abietes.)
24. Rugina muştarului sau rapiţet
mântului n’ajunge nici acelora ce sunt gium fucsum). Pe Mer, păr gutui, mă
(Polyclesmus exitiosus).
azi şi greaua probă a anului trecut ne ceş apare în forma de corn, care nu-i
altceva, decât tocul ruginei. Cu deose 25. Rugina trifoiului Svention (Uro
a dovedit acest lucru.
bire apare acolo nnde e plantat soeul myces oceulta)
Pe lângă pildele ce dau exposiţiile
(Juniperus Sabina); s’au şi făcut cerce 27. Rugina tresthiei (Puccinia arun-
pe terenul agriculturei, creşterea vitelor
tări, că oare nu stau în legătură unele dinnacea).
deaceiaş însemnătate pentru muncitorii cu altele, şi au aflat, că pe soc sporele (Va urma)
