Page 5 - Bunul_Econom_1905_18

Nr. 18 B U N U L E C O N O M _____ Pag. 5

-promit mult. Tăiatul şi legatul viilor s'a ter­ ^ şi ceasul învierii Domnului Nostru Isus Chris- noastre. Să cumpărăm numai unde se află
minat pretutindeni. Arăturile şi sfimânâturile tos, în amil al 69-lea al laborioasei sale vieţi mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim
xle primăvară continuă cu activitate. Insecte şi al 44-lea al fericitei sale căsătorii, dbpă un ca multe mii de mâni sîrguitoare să şi gă­
nu s’au prea ivit din causa timpului friguros îndelungat morb, împărtăşit fiind cu sfintele sească de lucru, deci prin aceasta contribuim
de până acum câteva zile. Totuşi pe sSmă- Taine. Rămăşiţele pământeşti au fost înmor­ şi la consolidarea economică a naţiunei.
năturile de rapiţă din câteva judeţe sa’u ivit mântate la 2 Maiu în cimiteriul gr.-cat. din *
număroşi gândaci, cari le aduc mari pagube. Bârsana. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria bine­ C auţiunea. Cu ocasiunea ultimei opere
* cuvântată! din redouta din capitală un locotent dela
Necrolog. Nicolae Neamţu, diacon şi husari făcu cunoştinţă cu o gentilă demoazelă
înv. penz. fost membru al mai multor reuni­ Soldaţii se înveţe şi a gricu ltu ra . din elită.
uni din afară şi secretar al tuturor reuniuni­ Pe lângă instalarea de stopării, Ministrul de Nu după mult timp tinărul oficer peţi
lor din Sălişte după un morb greu şi îndelun­ răsboiu al Ronriăniei, generalul Mânu a hotă- mâna feţişoarei. Tatăl ei-un funcţionar de
gat, a răposat în 24 Aprilie (7 Maiu) 1905, rît să înfiinţeze în casarme şi cursuri practice mare posiţie in minister căzu în mare per-
la orele 6 dimineaţa, în etate de 45 "ani; în de agricultură pentru soldaţii activi, ca soldaţii plesitate, căci nu avea avere de a oferi cau­
19-lea an al fericitei sa le căsătorii, în al 18-lea să înveţe lucrarea raţională a solului şi teh­ ţiunea necesară. Astfel ofiţerul se depărtă
an al diaconiej, după un serviciu de 16 ani nica modernă a economiei de câmp, pentru din casa familiei demoazelei tare mâhnit; fa­
de funcţiune învâţătorească îndepliniţi cu a putea apoi pune în praxă cunoştinţele lor milia fetiţei încă deveni înrijată şi tristă. O-
zel şi abnegaţiune; lăsându-şi în adâncă în­ pe terenul agriculturei. Felicităm această idee ficerul arii repăsit bucuros din armată, însă
tristare iubita şi soţie Ana născută Sârbu şi salutară! nu era sigur de un post în stadiu civil.
*
4 copii minoreni. Fiei ţărâna uşoară1 ^ Nu trecu mult şi fu invitat earăşi la
* i
F o c m are. In Baja a bântuit Sâm­ familia fetei. Toţi ai casei cu feţele vesele i
N ou protopop m ilitar. Ni-se co- bătă un incendiu cumplit, care a mistuit 60 comunicară junelui ofiţer, că a ajutat D-zeU
-munică din Viena, că M. Sa a numit pro­ case. Trei persoane au ars de vii. Gră­ şi acum dispun nunumai de cauţiune dar şi
topop militar pe preotul militar Pavel B o l d e a biţi şi asiguraţi olatele, că grija bună evită de trusoul necesar fetei. Cum? Un frate al
şi că decretul a fost inmanuat părintelui Bol­ primejdia rea, fetei luase la ziua naşterei lui un sorţ de lo­
dea tocmai în prima zi de Paşti. Colonia ro­ * terie de clasa după călindarul din Banca lu i
mână din Vinea întrunită în seara zilei ace­ Torok din Budapesta şi i’l dărui fetei. Din
C ursul de stupârit la scala econo­
leia Ia »convenirea socială* a «clubului român*, norocire cu acel sorţ făcu im câştig princi­
m ică a statului ţinând în Godollo, precum
a făcut părintelui Boldea frumoase ovaţiuni pal. Amorosul ofiţer şi frumoşica domnişoară
anunţă „Erdely gazda' din Cluj în urma
din prilejiul acestei avansări. Gratulăm! în curând se căsătoriră devenind o familie
emisului ministrului de agricultură s’a mo­
4 fericită şi aleasă din capitală.
dificat: Pentru ascultători dela şcoala supe­
M a re d efra udare. La reuniunea regni- rioară a medicinei veterinare va fi un curs _ „Când norocul ’şi schimbă pasul,
colară de albinărit, cu sediul în Budapesta, supletoriu din 22 Maiu—3 Juniu, dela 1 N’aduce anul ceaduce ceasul.”
s’a constatat o defraudare de 80000 coroane, pănă 20 Maiu proprietari: mici, din 5— 18 *
respective secretarul Reuniunei Ioan Binder Juttie păzitori de pădure*, din 20 Junie pănă Cine e chinuit de reumatism, podagră,
nu-şi poate da socoteală despre această sumă. în 5 Juliu preoţii, din 8 pănă în 29 Julie şi vîjSit de urechi, migrenă? Dacă pătimeşte
Binder va fi tras în judecată, dar restituirea din 3—23 August învăţători populari şi în cineva de morburile acestea, folosească cru­
banilor defraudaţi cade nu numai în sarcina fine din 25 August pănă în 8 Septmbre 1905 cea duplă electro-magnetică, inventată de dl
lui Binder, ci în a tuturor funcţionarilor re- va fi curs de învăţătoare -şi alte femei. Albert muller (Budapesta, V. Vadâsz u. 42/G-,
vmiunei. La acest curs întreţinerea s& capătă gra­ nr. 86967, care produce resultate uimitoare
* tuit taxa trenului este pe jumătate şi la în- în privinţa morburilor amintite mai sus.
Rectificare. La Nr. 17 pag, 4 la mij­ cheerea cursului participanţi primesc mai Epistolele de mulţumită sunt nenumărate
loc jos: Metod de a spăla lâna etc. în şirul multe unelte gratis. dovedind toate efectul uimitor produs de
dinaintea celui din urmă s’a strecurat o ero­ Petiţiile au a se înainta prin oficiile aceasta cinice, cum se poate vedea aceasta,
dare de tipar, în loc de băncile are a se în­ pretoriale concernente. între altele, şi din epistola dlui Ludvig Vei-
ţelege băcăniile fboitele). * ser, organist în Pojon.
*
Zece m ii de fra n c i p en tru o *
F id a n ţâ ri. Dl Eugen Muntean, ingi­
păţm ă. In Antwerpen (Olanda) un comer­ C o m eliu D em eter. Apotecar în
ner la marina Majestăţii Sale în Pola, s’a
ciant a pălmuit pe^un «prietin* al său Orăştie. Apoteca N. Vlad are de riinzare
logodit cu d-şoara Georgina Popovici, fiica în o cafenea, ear’ companionul comer­ «peronospin* mijloc aplicat ca cel mai mare
Prea On. dn. protopop Alexandru P. Popo-
ciantului i-a ajutat cu ploierul. Pălmuitul a folos în contra peronosporei, la stropirea viilor.
-vici din Oraviţa. Felicitări!
dus causa la judecătorie, cerând 100.000 de Acesta e probat ca cel mai bun, şi prin
*
franci ca despăgubire pentru durerea şi ofen­ folosinţă s’a dovedit a fi mai cu efect ca
D l D r. Io a n Gaiţa din Făget a dat sa îndurată. Judecătoria însă i-a judecat ca piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi
a treia zi de Paşti cenzura de advocat la despăgubire numai zece mii de franci, e totodată cel mai lesne. E preparatul meu
«Budapesta. * .
* propriu. Preţul unui pachet 40 fii. Fie-care
A l (îi) leal Cassariatul » Reuniunei ro­ pachet e provăzut cu numele meu, şi cu
Catastrofă cu 11 morţi. Zece fete, o
mâne de înmormântare din Sîbiiu* a solvit instrucţiune de întrebuinţare.
nevastă şi 2 bărbaţi din comunele Vettyige
ajutoriul statutar după răposatul membru al Stropirea cu „P e r o n o s p i n“ e mai bine
-şi Szekeres (corn. Sâtmâr) s’au suit Luni la
Reuniunei, văduva de căpitan E m ilia Noreck. dacă să face in zi senină; pe timp noros ori
ameazi înt’o luntre, ca să treacă peste riul
Acesta este al 69-lea cas de moarte ploios nUf nici contra vântului.
Someş. La mijlocul riului luntrea s’a răstur­
în sinul Reuniunei române de înmormâutare. Dar „P e r o n o s p i nM-ul, afară da vii
nat şi toţi au căzut în apă. Bărbaţii au reuşit
'
-să scape de moartea sigură, dar fetele şi ne­ să poate folosi cu efect admirabil cbntra boa-
vasta s’au înecat. 7 cadavere au fost aflate In d u stria S in patrie. Firma de Iei de grumpene, cum şi- la stârpirea omide-
şi scoase la ţerm. fabrică Carol Wein Comp. în nr. de azi al lor şi insectelor stricâcioase la pomi; contra
* foiei a publicat sub titula «Atenţiune* ara- păduchilor de trandacri (la trandafiri fără
f N icolau F a b ia n înv. în penziune, a tânduse special scopul şi în prirua linie se var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe.
dncetat din viaţă la 30 April st. n. în noaptea recomandă spre on. atenţiune gicdoaielor *