Page 3 - Bunul_Econom_1905_18
P. 3
Nr. 18 BUNUL ECONOM Pag- 3
Relaxări de dare pentru ru Metoda de întrebuinţare este: Pă dl president D. Comşa, declară că dsa
gina grânelor. Din causă că în legile mântul în care are a se sâmăna cucu se retrage irevocabil de la conducerea
despre contribuţie nu este provăzută ruzul să fie deja arat bine de toamna Reuniunii şi roagă adunarea să ’şi ale
espres relaxarea de dare pentru pagu la o afunzime de 10— 12 ţoii şi bine agă astfel de conducători, cari să con-
bele causate agricultorilor prin rugina gunoit. La gunoit se recomândă, ca un tribue şi la mai mare înflorire a Reuni
grânelor, direcţiile financiare respingeau lucrător să meargă cu coşul de gunoiu unii. '
consecuent de relaxare pe motivul pe brazdă aruncând binişor. Părăsind dl Comşa adunarea, ace
acesta. Faţă cu aceasta , reuniuea e- Astfel să lasă pământul brăzdat asta roagă pe vice-presidentul Reuni
conomică din comitatul Alba“ nu de până primăvara, când dela 15 Aprilie unii dl Pantalion Lucuţa să conducă a-
mult a fost rugat pe ministrul de finanţe până la jumătatea lunei lui Maiu. Acum dunarea, chiămată a alege noul comi
să schimae acest us, ear’ în sfera ei de pământul se ară din nou, se curăţă bu- tet.
activitate a îndemnat pe cei respinşi cu rueana (de cumva a crescut) cu grapa, Ocupând dl Lucuţa locul presidial
asemenea cereri de relaxare, ca să se dă apoi cu tăvălugul să devină plan. se alege cu unanimitatea voturilor pre
recureze causa la judecătoria administra In urma aceasta să măsură pă sident, fostul vice-president Pant. Lu
tivă. Astfel ajungând la judecătoria ad mântul cu o sfoară şi să marchează cuţa; vice-president Ioan Chirea (Sălişte);
ministrativă câteva recurse de acestaa, toată suprafaţă, se fac găurile la dis membri în comitet: Dr. P. Şpan şi Va-'
a enunţat acum de curând în o senţinţă tanţă . de 50 — 60 cm. şi să pune în silie Stan, profesori seminariali; Romul
de însemnătate principială, că pagubele gropi câte 3 — 4 boambe Ia afunzime Simu, înv. pens; I. Lăpădat, secretar al
causate în grâne sunt. a se considera de 5 — 6 cm. Să se observe bine dis II-lea al „Asociaţiunii11; Petru Drăghits,
întocmai ca şi cele causate de grindină, tanţa şi liniile. prim-pretor; Dr. Ioan Popescu, proprie-
secetă, etc. .şi formează deci motiv de La săpat din cele 3— 4 iţe răsă tariu în Sibiel şi Isidor Blaga, paroch în
relaxare. Lancrâm.
rite să se lase numai 2,' mult 3 cele
mai puternice. Cele scoase să se delâ- Eshaurîată ordinea de zi, comitetul
O consemnare de pomi nobili. ture şi locul de unde s’a scos să se astfeliu ales s’a întrunit în şedinţă şi a
oblească. Săpatul să se facă cu sapa numit secretar pe fostul secrtar Victor
trasă de cai în toate direcţiunile fără Tordăşianu, cassar pe fostul cassar P.
(Urmare).
a se lâsa iarbă şi pământul să rămână Ciora, controlor pb fostul controlr Emil
II. P e r i . poros, ca să poată circula aerul. Verzariu, custode a fost uumit Teodor
Favorita lui Clap. Pomul cere un Să vede că sistemul acesta al lui Andreiu, grădinar, ear’ archivar bibliote
pământ bun şi loc scutit; creşte repe Hermann pretinde o deosebită îngrijire car Oprea Steflea, vice-notar comiţatens.
de şi rodeşte bine. Produce pere mari a pământului, însă mulţămit va fi plu Comitetul central a stabilit pentru
de coloare galbenă-portocalie, pe o garul, când va vedea toamna, că chiar restul lunilor din anul 1905 următoriul
parte cu roşu şi pline de un must în un an secetos, totuşi produce pe un program de lucru:
foarte plăcut. Numai pentru desert. Să jugăr 22— 25 măji metrice şi încă cali întruniri agricole se vor ţinea în
coace prin August—-Septemvrie. tate bună.
comunele Avrig, Dobârca, Noul săsesc,
Unloasa de Amanlis. Cere un pă Astfel munca să răaplăteşte, Şugag, Şuramică, Săsăuşi şi Turnişor.
mânt ceva svântat. Creşte repede şi După „T. BIatt“ de D. Iarca. Esposiţia de vite anuală se va ţi
nu e simţitor. Perele ajung mărime mij nea în comuna Veştem, ear’- cu scop
locie, de coloare vCrde-gălbinie, pe o de a înlesni procurarea de vite de pră-
parte ruginie. Pentru desert şi econo şilă, Reuniunea acoardă micilor pro
mie. Se coace prin Septemvrie— Oc- „Reuniunea română agricolă din Sibim“. prietari împrumuturi ieftine, replătibile
tomvrie. în rate. Pentru membrii cu locuinţa în
Untoasa lui Diel. Creşte înalt şi (Adunare genrală estraordinară.) Gurarîului se va sorta o viţea rassa
repede, e foarte resiştent şi nu alege Sâmbătă, 6 Maiu a. c. Reuniunea ro „Pinzgau", dăruită de Reuniune.
pământul, nici locul, nici clima. Fructe In opidul Mercurea se va arangia
mână agricolă sibiană şi-a ţinut adunare
mari, de coloare galbenă-roşcate şi de a IV-a esposiţie de poame; în Sălişte
generală estraordinară. La adunare au
un gust escelent. Pentru desert, piaţă se ţine în zilele din 16— 20 Maiu n. c.
participat un număr mare de membri,
şi economie de primul rang. Să poate dovadă aceasta despre interesul Ce se un curs de pomărit pentru învăţătorii
conserva până prin Decemvrie.
poartă acestui aşezământ, care a lucrat aplicaţi la conducrea şcoalelor de pomi
Untoasa de coloarea lemnului. (Un şi lucrează la înbunătâţirea stării eco comunale. Participanţii la curs vor primi
toasa de pădure). Cere pământ bun, nomului nostru. diurne Câte un altoi (mâr pătul) s’au
loc scutit şi climă domoală. Fructe dăruit membrilor cu locuinţa în Galiş
mari, de coloare galbenă-ruginie, pe Adunarea a fost deschisă de pre- şi Aciliu; s’au distrebuit întră membri
partea, de câtră soare roşu deschis şi sidentul Reuniunii, dl Dem. Comşa. Re pomi pădureţi şi s’au pus în vânzare
ferentul dl P. Drăgiţs, prim-pretor, tot
foarte mustoase. Se poate ţinea până altoi cu preţ redus. Cuptorl de uscaţ
odată membru în com. centr., ceteşte ra
prin Noemvrie. poame sistem „Cazenille“ din Sălişte, se
M ăr. portul comitetului în afacerea editării „Al- va pune în funcţiune atât la uscatul de
bumurilor“, din care reiasă, că din ace poame cât şi la uscatul de legume,
astă întreprindere, Reuniunea pe lângă
CULTIVAREA CUCURUZULUI marele câştig moral, a avut şi câştig Esperimente cu cultura Soiei se
(porumbului) după procedura lui material. Raportul, la propunerea mem fac în comuna Selişte sub conducerea
Hermann. brului Ioan Bahciu, s’a luat de adunare membrului din comitet Dr. I. Stoica şi
la cunoştinţă şi în acelaşi timp s’a votat în Tilişca sub conducerea viceprsiden-
Acest metod îşi ia dimensiuni tot comitetului şi în deosebi dlui president tului I. Chirea.
mai mari şi serioase şi prin ţinuturile Demetriu Comşa mulţămită şi recunoş Cei împărtăşiţi în trecut cu pădu
noaste şi este firmă speranţă, că în tinţă pentru zelul desvoltât la confecţi reţi. seminţe etc. vor fi rugaţi a face
curând se va introduce în toată ţara, onarea Albumurilor. raport şi despre resultatele obţinute!
căci promite garanţia, că şi în anii se- In conformitate cu programul adu Direcţiunile însoţirilor de credit
cetoşi va da resultatele aşteptate. nării trecându-se la alegerea comitetului, sistem „Raiffaisen'* şi ale Tovărăşiilor
