Page 4 - Bunul_Econom_1905_18
P. 4
Pag. 4 B U N U L E CONOM Nr. 18
agricole sunt rugate a raporta despre pune următorul program de activitate necesare va putea pleca mai deparţe
afacerile lor din răsputeri la alcătuirea pentru societăţiie economice comunale: spre a se împreuna cu flota lui Ros-
de asemenea aşezăminte. 1. Presidiul societăţii economice destvensky.
Se vor împărţi galiţe de soiu, apoi comunale este dator a comunica oficiu In Tokio sunt de credinţă că cele
coşniţe şi alte unelte pentru cultivătorii lui central al Reuniunei de agricultură 3 flote ruseşti să vor împreuna la gol
de albine. din Timişoara obiectele, despre cari ful de lângă Tonking.
Se va lucra la desăvârşirea şcoalei , membri societăţii doresc a li-se ţinea Flota admiralului Togo după cum
practie de economie din Sălişte. în decursul ernei prelegeri publice din se susţine ar fi încă tot pe marea gal
Adunarea generală ordinară'se va partea referentului Reuniunei . ca spe benă lângă portul Corea pe când în-
ţinea în comuna Sălişte. cialist al ştiinţelor economice. crucişătoarele şi torpiloarele sunt la
2. Pentru introducerea şi propa posturile lor de pază.
garea industriei de casă la ţărani să
SFATURI PRACTICE
vpr aranja din parte Reuniunei centrale
în decursul ernei cursuri practice, în NOUTĂŢI
Tundeţi părul la Cai. cari un maestru expert, angajat de Reu
niunea Centrală pe spesele ei, va învăţa
Cele mai multe experenţe de cu-
rînd venite adeverează observaţiunile pe oameni a împleti corfe de tot felul, A bonam ente la ,,B u n u l Econom u se
pentru ca cei săraci să-şi asigure un pot fa ce în fleca re tim p, cu p reţu l d in trim e
zilnice, că vita tunsă este mai puternică, tea fo ii.
mai sprintenă, nu se osteneşte aşa de câştig stabil în bani prin vânzarea cu D om nii ca ri a u p rim it fo a ia p ă n ă
uşor şi nu înnăduşeşte atâta ca vita cu preţ bun a corfelor, asigurată fiind acum şi n ’a u trim is în că p reţu l de abona
această vânzare din partea oficiului m ent, sunt ru ga ţi se binevoiascâ a~l achita
căreia îi se lasă toată lungimea părului
său. Astfel, caii netunşi se cuprind les central al Reuniunei din Timişoara. Tot u rgen t. *
ne de nâduşeală şi se pot încălzi foarte acest oficiu a luat deja disposiţiile ne f N ico la u B â rsa n , paroch gr.-or.
uşor. Caii tunşi, din potrivă, năduşesc cesare pCntru furnicar ea favorabilă a
ţesăturilor femeesti dela sate, care fur- român emeritat şi înv. în penziune, după
mai puţin, sau dacă năduşala este ace scurte suferinţe fiind împărtăşit cu sf. taine
eaşi ca şi pentru caii cu păr lung, ei nisare să face prin mijlocirea unei so
cietăţi centrale din partea Reuniunei. ale mnribunzilor ş’a dat nobilul său suflet în
se usucă mai repede, şi o mică frecă mânile Creatorului Marţi în 26 Aprilie (9
tură cu şomoiogul de paie e de ajuns 3. Societatea economică comunală Maiu st. n.) a. c. dimineaţa Ia 21/2 oare In
se piară năduşala. este datoare a înştiinţa oficiul central etate de 74 ani, servind la sf. altar ca preot
In armată ca şi pe la multe per al Reuniunei din Timişoara despre aceea, 45 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
soane cu dare de mână din ţara no că membrii societăţii dintre plantele, nostru defunct s’au aşezat spre odichnâ eternă,
astră, tunsul este în totdeauna practicat, a căror venzare eu preţ bun o asigură Joi în 28 Aprilie (11 Maiu st. n.) a. c. la 2
şi nu numai că el are însuşirea să în- Reuniunea centrală (precum este tutu oare p. m. în cimiterul gr.-or. din loc. Orăş-
treţie puternicia vitei, dar chiar el înles nul, cartofii pentru fabrica de spirt, apoi tie, în 26 Aprilie (9 Maiu st. n.) 1905. Fie-i
neşte îngrijirile curăţeniei • deci, din a- cânepa,,inul şi alte plante industriale), ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată 1
ceste îngrijiri depinde buna stare 'a cu care dintre acestea plante voesc să *
sănătăţii vitei. facă încercare.
D l D r. V icto r D eleu din Sălagiu a
• ■ .
(Va urma).
dat a doua zi de paşti cenzura de advocat
D 6 1 a —-3K»***---- la Budapesta,
„Reuniunea de agricultură din c. Timiş" * *
Resboiul H y m en . Elena Hosszu de Mesteacăn
şi Dr. Ioan Vajda Voevod de Gârboiu,
r u s o - j a p o n e z .
Programul de activitate al societăţii economice logodiţi.
—' Elena Grindean şi George I. Trifan,
comnnale ca despărţeminte ale
„Reuniunei de agricultură din comitatul Timiş11. Lupta navală mult aşteptată, nu (Sibiiu), fidanţaţi *
s’a dat încă şi nici nu se prevede mă
P u s tiire a u n u i m u zeu vestit. Du
»Reuniunea de agricultură din co car când se va da. Escadra lui Neba- minecă dimineaţa s’a escat un foc mare în
mitatul Timiş«, care numără în ziua de gotov a trecut ia 5 Maiu pe la Singa- museul din Moscva, mistuind secţia ştiinţelor
azi aproape 4000 de membri, a înfiin pore, e deci aproape de flota lui Ros- naturale şi făcând pagube enorme şi în bi
ţat până acum în 41 de comune ale
destvensky cu care se va uni. Probabil bliotecă şi ’no altă secţie a museului. Colec
comitatului societăţi economice comu ţiile pustiite, a căror valoare e de mai multe
nale ca despărţeminte ale ei, pentru-că că această apropiată unire a încurajat milioane, erau asigurate numai pe 150.000
escadra din Wladivostok a eşî în lar
întrând pe această cale în legături mai de ruble.
strînse cu economii din acest comitat, gul mării şi a ataca prin 4 torpiloare *
să le poată sta mai uşor întru ajutor un vas japones mai mic, pe care Tau f L eo n tin P u ş ea riu , parodi şi pro
cu sfaturi şi cu îndrumări, precum şi incendiat, ear’ pe căpitanul l’au prins. topop onorific în Sohodolul Branului, a re-
la procurarea mai favorabilă a lucruri pausat în 26 Aprilie v. în comuna Sohodol.
In Mandjuria nimic nou.
lor trebuincioase pentru lucrarea pă înmormântarea s’a făcut Joi, 28 Aprilie v.
mântului şi la valorisarea mai uşoară Tokio. Flancul drept şi stâng ja în cripta familiară din Sohodol. —- Adresăm
a productelor lui. Aceste societăţi deşi ponez, a înaintat considerabil. Japonesii întristatei farfiilii a repausaţului, fraţilor şi
au un cerc de sine stătător, ele totuşi plănuesc o invasiune în insula Sachalin. rudelor condolenţele noastre cele mai sincere.
numai atunci sunt în stare a arătă pro Londra, 9 Maiu. Flota lui Neba- *
grese frumoase în înaintarea economiei, gotov e deja numai la distanţă de 100 S ta rea sâ m ă n â tu rilo r în Ito m â-
dacă Reuniunea centrală de agricultură klm. dela Saigon şi’n apropierea acestui n ia . Din scirile telegrafice primite la minis-
din Timişoara le dă mână de ajutor în port frances mai multe năi încărcate teriul de interne cu privire la starea sămănă-
activitatea lor. Pentru acest scop ofi cu cărbuni şi provisii aşteaptă sosirea turilor din toată ţara, se constată că grâul
ciul central al Reuniunei de agricuiturâ flotei Numai după ce şi aceasta a treia de toamnă, orzul şi rapiţa sun foarte fru-
din Timişoara a aflat de bine a com flotă baltică va fi provisionată cu cele moase. Pomii fructiferi sunt plini de florii şi
