Page 1 - Bunul_Econom_1905_27
P. 1
Kr. 87
REYISTA PEHŢRU AGRICULTURA, IMDbSTRIE Şl COMERCIU
ORfiAtt AL: „Knttutl Bcowite A i ţi „IffliMfl NNfau de agricaltarâ din comitatai Sib ii ni ni".
A B O N A M E N T E : APARE: IN S E R Ţ IU N I: -
Pe an 4 Coroane (2 fl.); jumătate an 3 cor, (1 â.) se socotesc după tarifă, cu preţuri m oderate
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. In flecare Abonamentele şt imerţitmiU se plătesc înainte.
mmsi
Societăţile ţărăneşti la înbunâtâţirea stării economice a ţă lipsit de învăţătură şi înrădăcinat în fap
ranului, talpa ţârii şt jjglş neamului tele rele. Indeferenţâ de tot ce era nou
în Danemarca. nostru. şi folositor biruiseîntreg poporul; avân
Şi fiindcă la o lucrate Oâ aceasta tul pe calea progresului. al vecinilor lor
. Scuiatui de dimineitţă în- să recere răbdare,, ştiinţă şl bună voinţă Englezi şi Germani, părea că nu-i ui
r umeneşte la om faţa şi-”r
lungeşte viaţa; cu somnul din toate pătţile, noi deocamdată ne meşte starea de sărăcie şi de nepăsa
însă nu s& fece car şi boi! mărginim a face mai iotâîu ştudiu rea bolnăvicioasă a ţăranului părea că
Am arătat în mmiftrttl trecut- al asupra afaceri. se arată pentru a desvolta acest mare
acestei reviste, cum din Hpsa ştiinţei, Cel. mai potrivit ştudiu va fi cu cuprins de virtute, bogăţie şi fericire,
săteanul nu poate da înainte şi cum s'ar noaşterea istoriei altor popoare cari ă ce a dobândit această mica ţărişoară
putea de latura pedeca aceasta prin re fost nu chiar în timp prea depărtat aşa menită a fi astăzi tarul luminos al pil
uniuni, tovărăşii şi agenturi. pe cum este azi poportşl nostru. Revista dei pentru lumea întreagă.
* Tema aceasta e cu mult mai in populară »Albina» ce apare la Bucu Agricultura era cât se poate de
teresantă decât ai crede Ja prima cetire, reşti, în numărul său 39 primit azi, ne înapoiată şi prin sistemul vechio şi ţâră
pentru că e «orb» de a -da un sfat pen dâ în cauza aceasta: următoarele date > folos, cu care se cultivau plantele, nu
tru ţăran, pentru popor, spre al scoate interesante din - viaţa poporului danez, produceau nici atât cât ca să îndestu
la ^pe cari lepu&fieâm intoqB»ai, fiind leze trebuinţele ţârei, In acestea vre
Pentru-'că lăsat în starea lui de azi, de ele instructive pentru toţi, eatăle: muri, ţăranii nu cunoşteau însemnătatea
a f l ciupilit de toţi în toate părţile ya" înainte 3e veacul ai 18 lea, popo unirei Intre ei şi nici foloasele societă
fi cel mâi mare păcat în potriva nea rul Danez se găsea cu totul înapoiat ţilor de tot felul. Ei nu cunoşteau altă
mului, făcut de fii săi. popoarelor din Nordul Europei, Ţăra unire decât în scopul de a bea împreună.
De aceia noi, cei ce cunoştem sta nul, apăsat de sărăcia ce-1 cuprinsese Sfătuitori pentru popor nu erau şi nici
rea aceasta, datoriaţă avem sa ne sculăm din toate părţile, ducea viaţa cea mai cei avuţi nu puteau da nici un ajuter
de dimineaţă, să privighem să nu dur- nenorocită şi -numai setea de băuturi pentru ridicarea clasei ţărăneşti. Popoa
mim şi să lucrăm toţi cu puteri unite spirtuoase făcea fală vieţei lui de om rele vecine îşi -făcuseră convingerea, că
căror operă e şi acest suces. Aceasta se va tăzi, grupată sub stindardul Asociaţum i poate
F O I T A face/ fără îndoială, în calea sa şi dela locul simţi o maJţămire pentru rid carea acestui
9 *
cel mai competent. D*r şi până alurtci into muzeu, ap >i tot atât de adevarat e că sunt
nez un lucru flră teamă de a fi desavuat, multe încă talismanele şi preţioasele vieţii
4 i a anume că dacă se poate susţinea despre vre'o şi firii proprie a Românului, cu-cm e ste a
z dire publică, că e realisată din obolul &TnS'- se înzestra şi înpodobi a^est muscu naţional
Conform avizului nostru'din nr. 25/905
re’ativ la încheierea anului, şcolar dela şco- voitorilor generos', apoi despre museul Aso- pentru-că mărturie credincioasă şi oglindă
ciaţiunii se poate zice cu drept cuvânt, că fidelă să fie poporului român. ,
ale’e civile de fele a »A*ociaţiunei« dn Si-
până la ultima sa petricică e o donaţiune ge N'am ajuns dar’ la un pedestal dela'al
biiu publicăm astăzi voibirea rost tă de Dl
neroasă a fiilor poporului român dm iubita cărui adăpo t să ne dăm odirlinei şi pauzei
d rector Dr. Vasi/e Ral o ga.
noastră patrie,, în credinţa că am împlinit totul. Din contră
Exdlenţia Voastră1 Domnule Delegaţi Tinerimea noastră şcolară trebuie să ştie am ajuns numai la un nivou del» a cărui
Onoiat publici acest lucrg. Deoare-ce pentru o nobilă tinerime înălţime ni se deschid noue vederi, noue ori
Trebuie să sulevez întâiu de toate, cj şcrl iră nu ajunge să fie mândră de sucesele zonturi, ca să vedem mai limpede, să alegem
şt pentru noi e prima ocazie, că serbăm în părinţilor, c mâne ând dela sucesul dat să mai bine şi să păstrăm mai cu evlavie toate
cheierea anului ş:o!ar in frumosul palat al I n zuiască d n răsputeri a încorona moştenirea acelea reminiscenţe sfinte şijuvaere preţioase
museului Asociţiunii. Nu fac aceasta drn alt părintească pe toată linia cu cea mai desă cari constituesc istoria noastr , caracterul şi
motiv, de cât din sentimentul d dorinţei de vârşită isbândă. St înţeleagă adecă tinerimea .Viitorul poporului român.
a atrage aţenţ a tinerimei şcolare asupra aces noastă şcolară, că piedestalul_■ unei izbinde Această ne aşteaptă pe npî generaţii
tui fapt atâta de important în analele culturei pe terenul ştiinţelor şi al culturei peste tot de astăzi şi ca mâne pe actuala tinerime
noastre naţ onale., nu e de cât o spiţă pentru o nouă isbândă şcolară.
Adaug însă că nu sunt eu cel ch-mat şi mai sdutară. Vorba istoricului: o stare de In cât cunosc eu tiner mea noastţă şco
să fac istoria contimporană din acest prilej spirite pregăteşte pe alta I lară, pentru care noi şi în acest an am dat
să ridic numele acelor p iţini binemeritaţi a Şi dacă e adevărat, că generaţia de as partea cea mai a’easă a sufletului nostru,, şm
