Page 4 - Bunul_Econom_1905_27
P. 4

Pag. .4.                                           B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  27

        ■'    De  aceea  trebue ■ să  scuture  mar  de  trunchi»,  şi  înfine  este  bun  şi iarna  pândirei  industriei  de  caşă,  pentru -îm­
         dinainte,  toate  picăturile de pe tronthiu  pentru  altoirea  în  cameră  sau . în  fieră­  pletirea  corfelor  (coşurilor,  cotărcilor:).
         şi  să  se  şteargă  bine  coaja  la  locul  rie,  de  oairece  nu  mai  e  nevoe  să  să  Răchita  pentru  plantaţie  să  va  pune
         unde  să  face  altoirea,  şi  să  se svânteze  aştepte  până  âe  va  deslipi  scorţa  de  cultivatorilor  prin  Reuniune  gratis  la
         bine  rămureleie  de  pe  cari  să  iau  mu»  trunchiu.  Io.  sfârşit  se  face  şi  o  econo­  dispoziţie  şi  -pentru  plantarea  fie-câ-
         gurii  (altoii),  mai  cu  seamă  dacă  au  mie  de  altoi,  căci  fiecare  ochiu  de, pe  rui  jugâr  catastral  ministeriul  de  agri­
         fost  băgare  în  apă,  spre  conservare.  ramură  se  poată  folosi.                  cultură  a  votat  un  ajutor  de  câte  100'
              2)  Rămureleie  necoapte  sunt  maj                                               coroane.
         adese-ori,  causa  necreşterei  pomilor:
         rămurjca  na e de întrebuinţat dacă.nu e                      Dela
         lemnificatâ.                               „ReuQiQoea de agrtcuUarâ din c. Timiş*!     Deschiderea,  „Şcoalei  pentrueco-
              3)  Scoaterea  mugurului  cu  o  bu­                                              nomia  şi  industria  de  casa'*  In
         căţică  de  coaje  (scoarţă)  trebue  să  se   In  atenţiunea. membrilor  Reuniunei                     Sibiia.
         tacă  cu  un  cuţit,  care  trebue  să  fie,   şi  a  tovărăşiilor agr.  comunale.          Se  aduce  la  cunoştinţa  onratului
         aproape  tot  aşa  de  tăios  cu  un  brîciu.                                          public  român,  că  „Şcoala. penţru  eco­
         O  tăietură  fibroasă  cu  cuţit  tocit  tace   Direcţiunea  „Reuniunei  de  agricul­  nomia  şi  industria  de  casă'*,  proiectată
         toată lucrarea iluzorie.  Cuţitul tăios însă,  tură ' din  comitatul.   atrage  aten­  de  reuniunea  noastră,  se  va  deschide
         nu  trebue  întrebuinţaţ i la  tăierea  ghim­  ţiunea  tuturor membrilor,  a  tovărăşiilor  cu începerea anului şcqlar, 1905/6.  Inau­
         pilor  tari,  nici  la  cioturi  uscate  sau  la'  agricole,  ă  lâptăriilor  etc.  apărţ nâtoare  gurarea, acestei şcoale se va face în mod ,
         ramuri  verzi  mai  groase  de  pe  portal-,  Reuniunei,  la  următoarele  lucruri:"   festiv  în  15  August  n.  a.  c„  la  oarele-
         toiu,  căci  atunci  tăişul  cuţitului  se  per-.   I.  Cine  doreşte  a  vinde  bucate   11  a.  m.,  după celebrarea sfintei liţurgii .
         de  în  detrimentuLadevăratului  scop. La  (grâu,»orz,  ovăs  şi  săcafâ:)  să se adre­  din  aceea  zi  de  sărbătoare.
        ,o' lucrare  mai  îndelungată  să  se.ascută  seze  in  scris  biroului  central  al  Reu­   In  anul  şcolar  1905/6  va funcţiona .',
         din  când  in  când.                       niunei  de  agricultură  (:Timişoara-cetate  numai  secţiunea,  economică  a  şcoalei.
           .  4) "Nu  trfebue  o  aptitudine  deose-  pjaţa  Losonczy  5:),.  comunicând  precis  Instrucţiunea va cuprinde: a) învăţământ
         bită  pentru  a  executa  exact  manipulac­ ce  bucate  şi  în  ce-  cantitate  doreşte  a  practic:  pregătirea  bucatelor şi a pâttei;
         ţiunile  âltoirei.  Unii  ' şcolari  reuşesc  vinde,  pentru ca  Reuniunea  să le poată  conservarea  legumelor  şi  a  poamelor;
         după  ce, îi-s’a  ărâţat  o  singură  dată.  mijloci  în  preţ  mai  bun  ca  cum  este  spălatul,  călcatul  şi  îngrijirea  rufelor;
        .Totuşi, altoirea  este o lucrare migăloasă,  preţul  de  piaţă  al productelor.        curăţirea  şi  ţinerea  în  ordine  a  locuin­
         care  pentru  cei  mai  mulţi  cere  exercK      Pentru  ca  să  aibă  cunoştinţă  toţi   ţei;  grădinăritul;  confecţionarea rufelor;
         ţiu  pentru  a  dobândi siguranţa lucrărei.  membrii  ai  tovărăşiilor  agricole,  a  lăp-   b)  învăţământ  teoretic'  economia  de
              De  regulă  altoirile făcute  pe vreme  târiilor  etc.,  despre^.aceasta imprej urare,   casă,  chemia  bucătăriei,  cdntabiliaţea;
         de  tot  călduroasă,  isbutesc  mai  bine.  presidiile  acestora., sunt  rugate  a  con­  igiena,  îngrijirea  bolnavilor;  literatura
         Aceasta  să  explică  uşor  prim  activita­  voca  în  cel  ţpai ; scurt  timp  o  adunare   română.
         tea  vitală  ce  planta  dobândeşte  prin  generală  extraordinară  şi  a  aduce  â-        Elevele,  ai  căror  părinţi  sau  îâ-  /
         căldură.  _                               ; ceasta membrilor la cunoştinţă.  Presidiile  grijitori  nu  sunt în Sibiiu, au să locuiască
              Pentru  ca  altoirile  din Iulie şi  Au­  vor  compune  apoi  pe baza  înştiinţărilor  în  edificiul  şcoalei,  Strada  Baier  Nr.  1
         gust  să  dea  rezultatele  cele  mai  bune/  o  listă  corespunzătoare  în  care să arete  (edificiul  ,,Albinei?).
         atârnă  numai  dela  deşiipirea  scoarţă  cine  câte  şi  ce  fel  de  producte  are  de    Se  vor  primi  numai  eleve,  cari au
         portaltoiului.                              vînzare  şt  vor  trimite  această  listă  bi­  împlinit  15  ani* şi  au  terminat  cel  pu­
              Dacă  scoarţa  tiu  /se  deslipeşte  roului .central al  Reuniunei la Timişoara,  ţin  şcoala  elementară.
         de  lemn,  nici  la  altoiu  nici  la  portal-,  înştiinţările  trebue  să  încurgâ cu decurs   Instrucţia  va  fi  excluziv  în  limba
         toiu,  în. primăvara precedentă, procedăm   de  scurt  timp,  cel  mai  târziu  până  în   română.  Se  va  conversa  înşă  şi  în alte
         astei:  din  rămureleie  păstrate  peste    25  yuhe  st.  n.  şi' să  vor_  lua  în  con­  limbi,  îndeosebi  în  limba  maghiară  şi
         iarnă,  din  amil  trecut,  tăiem  un  ochiu  siderare  numai  producte  curate  şi  bine   germană,  dar  numai  în  pauză  şi  .la
         tocmai  după  modul  cum  se  face  la  al­  ireiărate,  pentru  care  calculare  sunt de   masă.
         toirea  din  vară,  înse  să  lasă  ceva  mai  a  să  trimite  într’un  săculeţ  de  pânză   Taxele  prescrise:  1.  Fiecare elevă
        ‘lung  decât  trebue  ca să se poată apuca  sau  hîrtie  probe  la  adresă  Reuniunei.  internă  va  avea  să  solveascâ  o  taxă
         dela  vârf  cu  degetele.  Apoi  să  face  o     II.  Cine  doreşte  a  ’şi  procura soiu  lunară  maximală  de  K  50—,  din  care
         tăietură  pe  măceş,  de  sus  în  jos,  la  bune- de  pomişori  cu  preţ  moderaţ,  a-   se  vor  achita  spesele  elective  ale şcoa-
         locul  unde  să  pune  ochiul  şi  se  ia  o  ceştea  trebue  să-’şi  trimită  comandarea   ei,  cu  excepţiunea  remuneraţiunii  in-
         fâşie  de  sc-oarţă  aşa  dc  mare  cât  este  punctuoasă  în  scris la adresa  Reuniunei.   tructoarelor, pe care  o  achită reuniunea
         altoiul.  Jumătate  din  lăşie să  depărtează  Tovărăşiilor agr. comunale Reuniunea  va-   din  al  său;  când  spesele  efective  vor
         iar  jumătatea  de  jos  formează  un  punct  trimite  o  listă  care să se umple  din  par­  fi  mai  mici,  diferinţa  se  va  restitui  ele­
         de razăm  convenabil pentru  altoiu. Când   tea presidiilor cu humele reflectanţilor  şi   vei.  2  Fiecare  elevă' externă  va  avea
         se  face  tăietura  pe  portgltoiu  nu4  tot­  numirea  soiurilor,  cari  să comandă.  Lis­  să  solvească  o  taxă  lunară de K 4 0 —,
         deauna  cu  putinţă, de- a  scoate fâşia de  tele  acestea  sunt  de  a să retrimite apoi   pentru  care  va  primi şi ameaza şi ojina.
         scoarţă -întocmai  aşa  de  lată  cât  este  Reuniunei  laCTimîşoara  cel  mai  târziu
         altoiul,  şi  nici  nu  este  de  trebuinţă.  până  în  3°  August  a.  c.  st.  n.  Coman­  Taxele  şunţ  a  se  solvi  tot  pentru
         Ochiul  creşte  chiar  şi  dacă  îl  aşezăm   dări  ulterioare  nu  să  vor  lua  în  con­  trei  luni  anticipativ.
         în  aşa  fel  că  straturile  cambiale  ale   siderare.                           v         In  caz,  ci  o  elevă  înscrisă  dej*
         altoiului  şi  aie  portaltoiului,  să  acoper-   III.  Presidiile  tovărăşiilor  agricole   întrerupe'  cursul  fără  motive  accepta­
         nUrnai  de-oparte.  După altoire  să  leagă  comunale  din  comitatul  Timiş  sunt  ru-   bile,  e  daţoare  a  despăgubi  reuniunea  •
         cu  preeauţiune  şi  se  unge  cu  ceara de  gate,  a  raporta  Reuniunei  pănă  în-jo   pentru  fiecare  lună  a  anului  şcolar  cu
         altoit  Modul  acesta  de  altoire  are     August  a.  c.  st.  h.  despre  acea,  dacă   câta  K -10 -—.
         vantagiul . că  se  poate  altoi  prirtrăvara  în  hptarul  comunei  să  află  vreun  teri­  Elevele  interne  au  să  aducă  cu
                            -sălbatic,  care  peste  toriu  corespunzător  pentru  cultura  ră­  sine:  saltea,  phpotnă,  2  penai, 2 schîm-,
         vară  va  da  multe  flori,  Se  poate  folosi,  chitei  nobile  şi  dacă  voesc  să  planteze  buri  pentru  pat,  * l II. III./i  duzină  din  rufele
         şi  vara  dacă  scoarţa  nu  se  deslipeşte  acest  teritoriu  cu  răchită  în favorul răs-  necesare,  6  ştergare  pentru  bucătărie,
   1   2   3   4   5   6   7   8