Page 2 - Bunul_Econom_1905_27

Pag. 2 B U N U L E C O N O M <Nr. 27

poporul Danez e neapt pentru - învăţă­ a amicilor săj-; Dar, el ca un adevărat Dela această dată faţă întregej ţări
tura şi progres economic iubitor al poporului, nu se dete înapoi se schimbă; ţăranul eşit ca din pământ
Tocmai târziu, pela l 750 apare un şi glasul lui avu.. răsunet, căci la anul îşi înţelege rolul şi. cu activitatea se pune
mare luptătpr şi iubitor al ţărănimii, 1769 se înfiinţa cea dintâi societate în pe muncă. Societăţile se. înmulţesc şi
anume Contele Bernstorff, care începu Danemarca, cu numele «Kongelingedan- lucrează cu. mari puteri pentru răspân­
să .se ocupe de soartea poporului şi ske Landhushol dningsselskab« (Socie­ direa averei şi a cunoştinţelor agricole
înbunătăţirea traiului lui. El era convins tatea Regească .Daneză de' Agricultură) şi comerciale. La 1850, societăţile au
Că numai lipsa de învăţătură a Sătea­ carş funcţionează şi astăzi. Ţăranii fiind propus expoziţii şi-premii, iar: 1853; so­
nului e cea d’intâiu pedică, de aceia inculţi, cu greu âu putut fi convinşi câţiva, cietăţile au început să se ocupe cu creş­
ceru cu stăruinţă şcoalele pentru popor. de a întră în societate. Dar scopul ur­ terea vitelor, fabricarea produselor, cu
Prin scrieri, prin sfaturi şi lupte politice mărit tot s’a atins, căci ca membri ai lărgirea comerţului etc.
combătu fără teamă nepasareâ ţăranu­ societăţii au Intrat toţi iubitorii şi lup­ Ţârâni acum destul de luminaţi, în-
lui, căci prea să arătau neprimitori pen­ tătorii poporului, cari cu puteri unite au ţeleasrâ foloasele, uniriei şi cu începere
tru tot ce era nou şi încăpăţînaţi în rupt legăturile barbare ale trecutului dela 1885, începu să lucreze şi în’alte
ţinerea obiceiurilor vechi. îndemnă po­ aducând ţărei un alt orizont de vederi direcţiuni din cari au tras mari izvoare
porul la' unire şi propovădui înfiinţarea şi un trai mult mai fericit. de bogăţie. Aşa luară naştere: socie­
societăţilor economice; ear mai apoi ceru De aci progresul îşi porneşte paşii tăţile de lâptărie, măcelăriile coperative
dela Guvernele ţârei libertatea econo şi la 1805 s’a înfiinţat a doua societate societăţi pentru cultura grânelor, socie­
mică a poporului, iar pentru ţăran in­ din Danemarca cu scop economic. La tăţi de horticulturii, de plantaţiuni şi în-
dependenţa lui în a lucra singur, numai 1809 s’a înfiinţat a treia cu scop agri­ păduriri, câmpuri de experenţe, societăţi
cu propriile lui mijloace, fără a fi aju­ col şi dela 1810 1849 s’au mai înfiin­ pentru secarea bălţilor, de irigaţiuni de
tat de alţii. Aceasta a ' fost cea mai re­ ţat încă 21 mari societăţi de agricul­ creşterea păsărilor, de apicultură. socie­
uşită cale, căci ţăranul văzându se/lip­ tură. Şasprezece din acestea din urmă tăţi de asigurare, pentru formare, pentru
sit de ajutorul proprietarului sau al aren­ au avut un caracter mai mult politic,' formarea servitorilor rurali, societăţi de
daşului, care deşi în multe cazuri îl spe­ căci cereau cu stăruinţă desfiinţarea clă- credit, societăţi de agricultură,-de me­
cula dar cu care se deprinsese^a trăi cei şi tuturor legilor protivnice intere­ naj, societăţi pentru ducerea ţăranilor
împreună, a fost nevpit să se înfrăţească sele ţărăneşti. pe la ferme, etc. Unele din ele au ajuns
între ei şi să dea naşterea marilor socie­ Unirea ţăranilor de societăţi în la un grad de desvoltare uimitor.
tăţi de astăzi. credit, de economie şi de agricultură; (Va urma)
Nu uşoară a fost munca Contelui fiind considerate ca aducătoare de mari
Bernstorff la început, căci din.toate rân­ foloase'nu mimai * ţărănimei, ci întregi . Sitaaţinnea economica m Ungaria.
— *«=>»— ;
durile poporului a primit ameninţări şi populaţiunei a Danemarcei, hotărî pe
Agricultura.
lovituri : ţăranul nepricepându-I l-a con­ Regele Friderich al Vll-lea de decretă
In Ungaria. După raportul minis­
siderat ca înşelător, iar cer bogaţi, ca pro­ în anul 1849, Iunie 5, constituţia libe­ trului ung. 'de agricultură dela 1 Iulie
povăduitor periculos organizaţii Sociale rară dş astăzi şi prin ea o mulţime de dăm următoarele date:
şi politice a stătului, pentru care. a pri­ legi, cari ajută şi sprijină interesele ţă­ In jumătatea a doua a lunei lui
mit critici aspre pedepse din parte chiar răneşti. Iunie au fost ploi foarte abondente, în
— —i— - m l ~ V . .ni — — —.
firma convingere, câ va căuta chip şi inodru mine tot atâtea puteri de muncă serioasă şi Rog apoi pe d >mnul delegat al on. Co­
ca sl satisfacă justelor aşteptări ale părinţilor devotament pentru chemarea lor, ear’ nu Vâ­ mitet al Asociaiiunu să primească viile noas­
şi âte conducătorilor noştri fireşti şi;chemaţi. nători de laude efemere si înch p jiă deşerte. tre; mulţămiri pentra părinteasca conduct re
Eu îi doresc din in mă să aibă parte de Alt moment, ce trebuie totuşi să amin­ a esanienelor publice de fine de au şi să ono­
aceasta mulţăm re sufletească, că nu eşistă în tesc fug tiv din cursul acestui an e, câ sun­ reze institutul nâstrii şi mai departe cu spri­
viaţa practică o mulţămire mai înaltă de cât tem încă sub adânca impresiune a linei că­ jinul său. ~
conştiinţa că ai satisfăcut aşteptărilor şi aspi- lătorii <je studii ce am făcut în ferile de paşti ' Esţelenţ a voastră Vă cer bmevoitorul
râfiuni’or părinteşti. în vecinica România cu 42 eleve din c!a* le consimţământ să ne fig^pjrm's a Vâ asigura
Dacă e să vin apoi la momentul pro­ superioare ale şcoalei noastre. In unele din şi la acest prilej de flasca noastră veneraţiune
priu al serbării noastre şcolare de fine de an cele mai vestite; localităţi nc-am oprit, în Cur­ mulţăinind cu respect pentru curajul şi în­
n'aoi decât să amintesc ci plăcere, anul şco­ tea de Argeş la vestita Mănăstire dela Ar­ demnul ce ispirati sufletelor noastre prin
lar espirat a fost deplin norocos pentru in­ geş monumentala operă arch'tefonică şi reli­ înalta prâsenţă a Excelenţei Voastre şi prin
stitutul nostru. Se ştie din publicitate, că în j gioasă a evlaviosului Ncagbe Voevod dela interesul părintesc ce dovediţi instituţiumlor
cursul acestui an două boale epidemice au 1518; apoi în-Bucureşti, Sina!a şi Braşov, noastre culturale. Vă urez multe'zile senine
grassat în S-biiu, cum şi in ţinutul nostru. In unde elevele şcoalei noastre au avut n imă- încă ca să puteţi continua şi duce la bun
ti fu*, în primăvară pbj*r. Graţia ceriului însă roase momente înălţătoare şi ocazie plăcută ş,fârşif măreţele opere; ce proved nţa Vi-a re-
şi bunei îngrijiri din internatul nostru, că ele­ de aşi însuşi cunoştinţe alese despre deose­ servat î:i sinul poporului român.
vele şcoalei noastre au fost cu desăvârşire bite instituţiuni culturale d i educaţie şi de De asemenea mu’ţâmesc venerab Iilor
scutite de acestea boale. In urma aceştia în­ învăţământ ş. a., aducând cu sine co noiră părinţi ai elevelor şcoalei noastre, cari ştiu
văţământul în toţi tamii sai, a urmat ceâ mai- de cunoştinţă nouă şi de impresii luminoase onora cu atenţia lor interesele cuturâle ale
normală desvoltate şi progres. Amintesc şi neperitoare din inimile lor. — Ştiu că sa­ ' Âsociaţiuiiii pentru cultura ţ pornitei român,
aceasta cu intimă satisfacţie, pentru comuna tisfac numai unei datodnţe, exprimând şi la rugândui să co itinuă n şi ti^ai departe a nu­
bucuria ce simţim cu venerabilii părinţi. Şi ’ acest prilej călduroasele noastre mulţămiri tri şi a ridica împreună acest cult preţios pen-
mu voia aminti persoanele de cari se leagă tuturor bineVoitorilpr, cari neau onorat cu tru cinstea şi binele poporului român.
In cea mai mare măsură resultatul obţinut sprij n pentru deplina reuşită a călătoriei noas­
pent.u-că am norocul să număr în jur de tre de studiu.