Page 6 - Bunul_Econom_1905_27
P. 6

Pag.  6                                              B U N U L   EC ON OM                                             Nr.  27

                                                                              o
        suferinţele, cele  au  avut  J’au  trţâptuit,  vă  rog   Stropirea  cu  «Peron spin«  e  "mti
        trimiteţi-mi  pe  adresa  mea,cu  posta  o  cruce   bine  dacă s6 fa'-e  în zi senină;  pe timp ndtos
        duplă  magnetică.                           ori  ploios  »«,  nici  > ontra  vântului.
             Domutil  Krug  loan  asemenea  ro. gă  pe   Dar  »Peronospin«-ul,  afară  de  vii
        Domnul  Mii Ier  din; Apat n  ai  trimite aseme­  să  poate  folosi cu efect  adnrrabil  contra boa-   J^ajâile flin Fereffeu
        nea  crucfea  magnetică  prntiu  nevasta  sa  de   lei  de  gnimpene,  cum  şi  la stârpiiea  omide-
       .dureri  precum  au  s~ăpit  de  biale1 bunica lui.  Icr  şt  insectelor  stricăcioase  la  pomi;  contra
           .  Un  apirat  costă  6  coroane.        păduchilor  de  trandafiri  (la  trancLfi  i „fără
               ■  . '       *           ” ''  _    .vai),  şi  la-desinfectarea  coteţelor  de  gal ţe.
             Şcoalele  româneşti  din  Macedonia                                               Arm in  Mendel
        Numărul’'ce-l Infăţoşeazl  ş  odele  u niâne din:
       Turcia  vai să  încredere  si  ntd<j le de vremuri
                                                   Târgurile din  Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.  a  deschis  o  frumoasă  prăvălie  de  arti­
       riiai  bune  în "fr aţii  'poffi l ţ!  ţ nţ  ri  s ui  cuţo­
                                                                                               cole  de  mâncare:  zăhar,  cafea,  urez,
       vlah'.  —  După  cercetările ■ oficioase mai noue   ■;f   Dela  3  lu-tfe — D  Iulie  v. 1905.  -   v-ş /
        scoale  primare  în  1903—1604  au  fost  93,                                          feeuri,  făină  etc.,  -vânzând  cp  preţuri,
                                                   Dumineca
       ear  secundare  4,  anume un liceu, două şcoale   ~Cuni  3  Mebadi'.^  "        -       culante.            - •   •  . •
                                                             4  Demaşmâ:  Fekctetău.  Ghiego-Di'rţi.
       comerciale  şi  o  preparandie  de  fete,  —  lao­  Marţi                                    •Asemenea  ţine  şi birt cu  mâncări
       laltă  fac  97  şcoale  române  cu  5442  băieţi  şi   Mcrcuri  •6  Hadad..
                                                   > «   ’   7,  Zâm.                          calde  şi  reci  gustoase,  vinuri  ardele­
        băiete  şi  cu  220  profesori şl.învăţători:—  Să   Vineri
       înţelege,  cS  Bulgarii  si grecoteii grori  la ceafă   ' Sâmbătă   9  Câmpenie.  Covasna.  neşti,  de  Ungaria  şi  stiă'ne  veritabile
                                                     •
       se  fac* luntre  şi  punte  numai  ca  să'  zâdârni                                     cu  preţuri  de  tot  moderate.  Are şi  mai
       ceaşcă  nriicâtile  şi câştigi r le fraţilor macedo­  Călindaml  vechili  şi  non  al  sâptgmânei.  multe  odăi  mobilate  şi  ape  minerale;
       neni,  dar  nu  le  va  ajuta  D zeu,  că.  ţara  ro­
                                                     Dumin, 4-a  după.Rusalii,  ev.  Mat.-c.  8, g.  3.  v. 4.  toate  să  găsesc  cu  preţuri foarte cftine.
       mânească  azi  stă  în  altă situaţie nu ca înainte
       de  1821.  Să  n’o  păţască  grecoatonîi  din .Ro­  D am .  3  M.  lacint  1  16  Rut        Primeşte  şi  comande  de  ori-ce  fel,
                                                   Larii   4  P.  Andrtiu     17  Alexe
       mânia  mai  îngrabă,  se  cam  înaintează la caş­  Marti  fi  P,  Atare s e  18  Frideric  executându-le  prompt.           3—^3
       caval-   '■7.            ■                  Mere.   6  P.  Sisoie    i  19  Aurelia
                                                                             -20  lire Fr.
                        ■  -   *•                  Joi-    7  P.  lom a
                                                   Virerr  8  M;  Trocoţ.ie  (2 1   Praxedis
             J ie u n iu n c a   ro m â n ă   de  câ n tă ri   Sâmb,  9  M.  Pancraţie  22  Maria  Majd
        f i   m u zic ă   dui  Reciţa-montanâ  invită  la
                                                    Redactor  resp.  VASILIE  DOMŞA  ţro ’opres1 i'er.
       sărbările  sfinţirei  steagului,  ce  se  vor  ţinea
        Duminecă  la' 3/16  Iulie  1905  cu  conclusul
       mai  multor  reunium.  Fest.vitâţ le  încep Sâm­
       bătă  seara  şi  ţin  până  Luni  după  arr,eaz:.
                           v
            F ă ră   n ic i  u n   redlam   crucen san
       steua  duplă  electro-mrg, etică  a  Dlui  MilMer                  „D  A  C  I  A“
       A’brrt,  Budapesta  V.  Vac’asz  utcza  42/G  a
      •devenit  renumită  în  toate  părţile  lumti.  institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.
            Foarte  mulţi  după  folosinţa  crucei  sau
       vindecat  de  boale  vechi,  aşa  încât  dela  a-
       cestea  în  toată  ziua  sosesc  scrisori  pline  de         Reşedinţa societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broo#s).
       mulţâmire.  Dlu  fot< graf  E sschild  Adofl  din      Birourile  societăţii  se  află  in  casele  proprii:
       C-eiVttik»  următoarele  au  sens:  „  De  mult                      (Strada  B e r ă r i e i   nr.  12).
       timp  trrbue. sămi  arât  marea  mulţămire  ce                  Capital  social  100.000  cor.
       0  am  fiţă  de  aparatul  aflit  prin  Dotnnia-Ta,
       asta  inse  cu  adinsul  am  tăcut-o  pân  acum,                        Operaţiunile  societăţii  sunt:
       de  oarece.-cu  cea  mai  mare  curiositate  am   A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­  D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă,
       aşteptat  a  sfla,  că  nevasta:  mea,  ce  cu  aju-   care.     '    ' ■                siguranţă  hipotecară.
       toriul  ciucei  R.  B.  8C967.  deveni  iarăşi  de   a)  depuneri  fără  anunţ  până  lâ  100   E)  Institue  ramul de  amanetare  pe
       boala  avută?  prin  urtjiare  cu  cea  mai  mare   cor.  5 ‘/a %,                       aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-
       bucurie  constate,  că  nevasta  mea,  care   h)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ    ţiile  legale  existente,  procurându-şi
       dunnd o- pt pt.ul  şi  stomacul  avea  in  genere   de  un  an  cu  6%.       /   v V    concesiunea  forului  competent.
       lipsa  poftei,  de  mâncare,  dureri  de  cap  şi   c)  depune* i  făcute  de  biserici, şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­
       multe  alte  boale,  cu  fjutoriul  a pătatului  D-   corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe cari  în cas  de lipsă  le poate ;
       voastiă  sau  făcut  pe  deplin  sănătoasă,  prin   de binefacere  cu  6%.               lombarda.
       Urmare  aparatul  D-voasttă  sunt  silit  al  lauda   Contribuţia  erarială  pentru  su­   G)  Oumperă  şi  vinde  realităţi.
       şi  al  î econ anda  fiecărui  suferitor  de  boale.'  mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.  H)   . Curhperă  şi  vinde  ori-ce  lu­
            Preţul  aparatului  nriate  6  coroane..     Regulamentul, special  pentru  de­     cruri  mobile.      i
                                                    puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de-    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­
            C orneliu  F eineter:  Apotecar  în     duneri.                         /           merciale  şi  eqojiomice,  în.  societate
       01 ă 4 ie.  A potera  N.  Vlad  are  de  vânzare   Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.
       >petonospin<  mijloc  aplicat  cu  Cel  mai  mare   pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-   ,  K)  Finanţează  patente.
       folos îii contra peronosporei,  la stropirea viilor.  - Vează  fără  întârziere.   ,   :   L)  Arendează  şi  exarendează  rea­
            Ar easta  e probat ca cel  mai  bun,  şi prin   B)  Acoardă  credite  personale  pe   lităţi  şi  alte  drepturi  şi  întreprinderi
       folosinţă  s’a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca   lângă  cambii.                      de  tot  soiul.
       piatra  vânătă  sau  alte  ase menita  m'jloace,  şi   C)  Acoardă  împrumuturi pe efecte.  22_         Direcţiunea.
      _e  totodată  cel  mai  lesne.  E  picparatul  meu  !
       ficpriu.  Puţul  ur.ui  pachet  40  fii,  Fie-care
       pathtt  e  piovăzuţ  cu  numele  meu,  şi  eu
       nsti ucţiune  de  întrebuinţare.
   1   2   3   4   5   6   7   8