Page 3 - Bunul_Econom_1905_27

Nr. 27 B U N U L ECONOM Pag 3

urma acestora sămănăturîle au căzut Partea financială Grevele s’au înrqulţît în 1904 în
în foarte multe locuri, încă au suferit După ultimo (8 Iulie a. c.) cererile mod extraordinar în întreagă ţară. In
şi stricăciuni. Anume în dreapta şi stânga mari ,.de bani, şi piaţa: internă de bani Budapesta au fost 24- - şi îtv provincie
Dunării, apoi în jurul Macâului din co­ a luat iarăş faţa sa de mai înainte. In 118, în total 142, dintre cari cele mai
mitatul Tfeiscaune şi Braşov au căzut , Viena dominează ma’re'abundanţă de nu- multe- s’au terminat prin concesiuni
puţină ploaC. ■ lnfluinţa stricăcioasă a mărar/ în -urma căreia se fac mari şi reciproce. t
........
nădufurilor şi uscăciunii ce au dat dintr’ avantagioase oferte pieţei budapestane, Institute de învăţământ industriale
odată a început a se arăta n o parte unde cambiile morilor s’au discontat cu de stat au funcţionat în 1904 cu totul
mare a ţării, anume prin coacerea pri­ 3 ’/a o, iar cambiile da portfoliu cu 27 şi anume 5 şcoale de meserii^ 17
pită a bucatelor. Rugina a năpădit- în 33;4%. In Viena cambiile’de prima boni-: şcoale speciale industriale, 3 scoale in-
multe locuri nu numaifoile şi paiul, ci tate Vau discontat cu 3 °/9. dustiale superioare, 1 şcoală industrială
şi spicul şi grăunţele. Afară de aceste Ce priveşte pieţele externe de bani pentru femei, i muzeu technologic in­
în multe comitate au fost furtuni mari, în Berlin dominează o abundanţâ de dustrial ; mai departe au funcţionat 16
ruperi de nori şi grindină, iar in alte bani, cum nu sVmai pomenit din 1902, şcoale subvenţionate de stat, anume 2
comitate au. fost chiar şi oracane. In deşi Întreprinderile industriale şi marile , şcoale de specialitate, 10 şcoale indus­
urma acestora s’au întâmplat exundări, triale pentru femei, 2 muzee, 1 casă
cari au.făcut multe stricăciuni. emisiuni ale băncilor berlineze au recla­ pentru ucenici şi 1 curs complementar
mat mijloace conziderabile. Banii de zi
Se constată înâă, că situaţiuoea au variat între 3 l/2% —4%. In Londra pentru industriaşi .-
dela 1 Iulie a fost încă tot favorabilă ultimo a provocat o încordare oarecare., Nrul. frecuentanţilor acestor şcoale
şi chiar foarţe favorabilă, deşi nu e a etalonului; discontul privat este cu a fost de 6978 şi anume de 6237 la
exchis că î poate obveni o reducere a, toate acestea I 7/g- In Paris încă se re­ şcoalele de st^t şi de 741 la cele sub­
evaluării recoltei făcute mai înainte. simte o mică'urcare a procentului de venţionate. ■ __
Recolta răpi iei în genere s’a sfâr­ discont. - -
şit. Cualitătea .ie foarte' bună, în puţine
locuri slabe. ' ! Industria Ungariei în anul 1904. TRANDAFIRUL,
• Cucuruzul s’a desvoltat foarte bine Din cele 26 fabrici, fondate în 1904 ---SfâN?-—
în urma ploilor- şi situaţiunea lui mai aparţin 11 industriei de ţesut şi tors, Ştim, că trandafirul sau roza este
preţutmdenea e ireproşabilă. 5 industriei chemice, 3 industriei de fer regele-florilor, podoaba grădinilor, deci
Cartofii în genere sunt satisfăcători. şi metal, 2 industriei de sticlă, luat şi merită a fi şi cultivat cu mare îngrijire.
Legumite fi curechiuls’au recules în urina peatră, 1 industriei de lemn, 4 industriei Acum ne permitem a da unele învăţă­
ploilor din Urmă de alimente, şi 1 industriei de casă. turi despre altoire şi anume: '
Păstâioasele în parte precumpăni­ Dintre fabricile' Subvenţionate de Altoirea in ochiu. — Altoirea în
toare se desvoaltă bine. - stat au fost mărite *13, investindu-se în ochiu dormind făcută în luna Iulie şi
Tutunul fi Hemeinl s’a dţ svoltat - ele un capital de 4 Va mii. coroane., şi August este modul cel măi între­
bine în urma ploilor. Favorurile prevăzute de lege pentru buinţat de înmulţire al trandafirilor.
promovarea industriei indigene s’au a- Condiţiunile necesare pentru o
Meiul fi Jiirifca au răsărit bine.
Meiul timpuriu e frumos. cordat în mod definitiv la 52 de între­ prindere bună a altoilor sunt:
prinderi industriale. 1. Portaltoii se fie plini de sevă.
Cânepa si in u ln u s’au recules Pentru scopurile industr: mici s’au
pretutindenea destul de bine de efectele acordat în 1904 ajutoare în sumă totală 2. Mngurii ce servesc de altoi să
primei secete. de K 316 758, anume donaţiuni de fie luaţi de pe ramuri bine coapte.
-Napii de zăhar fi d t nutreţ pros- maşini şi unelte în valoarea de K 220,066. 3. Un cuţit toarte ascuţit (tăios):
pereazâ bine. pentru subvenţionarea asociaţiunilor ; 4. mâna. deprinsă cu altoitul.
5; Si se aleagă momentul opor­
Plantele de nutreţ: trifoiul şi luţerna K 97,537, pentru cultivarea ucenicilor tun pentru executarea altoirei.
au dat la a doaua cositură o recoltă şi perfecţ’onarea măiestrilor şi calfelor
satisfăcătoare; K 9105. Să examinăm aceste condiţiuni:
1) Dacă mugurul (ochiul) pus,
Măzărichea de nutreţ: este satis­ Pentru scopurile industriei de casă înoată, ca să zicem astfel în seva port-
făcătoare; - s’au votat K 66,568, anume pentru altoiului, aşa că la legare (ceea ce nu
Cucuruzul fie nutreţ se dezvoaltâ subvenţionarea întreprinderilor, cari ur­ şe întâmplă rar) iese o picătură de
bine; mohorul însă este» mijlociu. măresc promovarea industriei de casă t sevă printre părţile de scoarţă ce să
K 33,000 pentru' ajutorarea diferitelor
Livezile-. In cea mai mare parte comisiuni, reuniuni, sociătăţi etc.-K 19, ! împreună, atunci putem fi, întru câtva,
a ţării s’a făcut fân destul; dar a sufe. 998 şi ajutoare de maşini la singuratici j siguri că operaţiunea reuşeşte; bine
rit mult de plot. Otava creşte foarte K 8570 - | înţelîes dacă şi celelalte condiţiuni sunt
frumos în multe locuri; acum însă are Ajutoarele votate de ministrul de îndeplinite. . '.
trebuinţă ,de ploae. Ajungem a avea portaltoii jdini
comerciu în timpul dela 1893 -1904
Păşunile oferă vitelor nutremânt pentru promovarea industriei’ indigene de sevă dacă cu câteva. săptămâni şi
deaj uns. se cifrează la sumă totală de I< 14. luni întregi, îi vom săpa uda, gunoi şi
Viile înflorirea nu s’a făcut în 294,899, din care cade asupra anului suprima lăstarii laterali, nu pe toţi, ci
împregiurări favorabile şî de aceea 1904 K 2.863.909 şi pro an în calcul numai pe cei mai viguroşi dela baza
prospectele recoltei nu sunt pe deplin mediu K 1.021,064. - v trunchiului, pentru ca seva să se ducă
satsfăcătoare. Inspectorii industriali au inspectat în sus spre punctul de altoire.
Recolta '„ponţilor, .este'."-foarte diferită. în 1904 total- 6388 stabilimente; nu­ Când aşezăm mugurul trebue şă
Vişine şi cireşe au fdst destule, perele mărul impiegaţilor acestor stabilimente procedăm cu cea mai mare grije ca
şi prunele parţial stau slab Merele pro­ a fost rle 216 202, din cari 183,234 să nu se ude cu- apă suprafaţa tăiată,
mit în părţile ardelene recoltă'satisfăcă­ calfe şi 7445 ucenici. Cam Vs a. fost a mugurului şi sâ nu pâtfundă apă în
toare. Ploile au cauzat îh unele vlocuri de genul femenin, o dovadă-că femeile tăietura portaltoiului, căci dacă se în­
putrezirea poamelor. Recolta s’a împuţi­ deja participă în măsură Însemnată la tâmplă aceasta putem, fi siguri, că toată
nat şi prin căderea poamelor. lucările industriale. , osteneala şi grija estd în zadar.