Page 3 - Bunul_Econom_1905_39

Nr. 39 BUNUL ECONOM Pag 3

A XY-a expoziţie de Yite La fiecare vită respective grupă anual. Au luat parte Ia congres 78 de
de oi se alătură o tăbliţă sau bilet, institute din 118 câte sunt ; presidiul a
aranjată de
cuprinzând numărul, curent, etatea şi fost concrezut Drului Wolf procuristul
„Reuniunea romană de agricultură numele proprietarului. , insoţjrilor.
din comitatul Sibiiu11. 5. Exponenţii sunt îndatoraţi a Din referada presidentului reiese,
purta înşişi grijp de vitele lor şi a da că în decurşul anului de gestiune s’a
• ... y
hrana trebuincioasă. sporit numărul asociaţiunilor cu 14 in­
I P R O G R A M U L
6. Se vor distribui douăzeci şi nouă stitute şi 799 de membrii. Averea ac­
expoziţieiJ«ţie vite, ce să va ţinea Duminecă
de premii în suina totală ne 200 cor., tivă s’a sporit cu 1.234,000 coroane şi
la 22 Octomvrie n. 1905 în comuna Veştem.
dăruite de comisiunea economică a co­ profitul curat e mai mare cu 31,500
1. In scopul de a înainta economia mitatului Sibiiu, şi anume se vor distri­ coroane. — A mai referat presidentul
de vite »Reuniunea română de agri­ bui următoarele premii: că însoţirile lor au întrat ca membra în
cultură din comitatul Sibiiului« va a- Grupa I. Bovine de prăsiiă (rassa Asoaiaţiunea regnicolară Ungară a socie­
rama la 22 Octomvrie n. 1905 în co­ indigenă şi străină-) tăţilor de credit arătând, că congresul
muna Veştem o expoziţie de vite îm­ a) tauri de 3— 5 ani: 1 premiu universal ţinut în Budapesta a fost in­
preunată cu distribuire de premii în bani. de 16 coroane, structiv prin tractarea despre ăsociaţiunile
Expoziţia se va mărgini de astă- b) vaci de 3—O ani: 1 premiu de de consum.
dată la vite cornute cu excepţiunea 12 cor., 2 premii de câte 10 cor., 1 Referada presidentului s’a luat cu
caprelor. premiu de 8 cor. şi 1 premiu de 6 cor.; mulţumită Iă cunoştinţă, şi i-s’a dat pre­
2. Expoziţiunea se va ţinea în c) junei, junince şi tăurenci, de sidentului'împuternicire de a întreprinde
la sate înfiinţarea societăţilor de consum
ziua amintită, începând deja 10 ore 1— 3 ani : 1 premiu de 10 cor., 2 pre­
înainte de amiazi şi până la 1 oră d. mii de câte 8 cor. şi 2 premii de câte şi de valorisarea productelor şi l-au în­
ameazi, când va urma premiarea. 6 cor.; credinţat să câştige pentru scopul acesta
Expoziţia se va ţinea pe locul, ee d) viţei şi viţele de V 4— 1 an: 1 puteri comerciale-
se va destina ulterior. premiu de 8 coroane, 2 premii de câte Oare când ne vom putea organisâ
6 cor, şi 2 de câte 2 coroane. şj noi românii Ca să facem ce fac con­
3. La expoziţie nu se primesc de­ locuitorii saşi ?
cât vitele locuitorilor din eomunele Grupa II, Oi de prăsiiă. f
Veştem, Bungard, Bradu, Caşolţ, Mohu, a) berbeci de 1— 5 ani: 1 premiu
Şelimber, Sadu, Boiţa şi Tâlmâcel. de 10 cor. şi 2 premii de câte 8 cor. ;
Pentru vitele aduse afară de Veş­ b) noatini din 1905: 1 premiu de Sfaturi economice pentru luna
tem să cer paşapoarte în regulă. 6 cor. şi 2 premei de câte 4 cor.: Octomvrie.
Cerând trebuinţa proprietarii au c) noatine din 1905: 1 premiu de -—«=>»—
să doveeească, că au [ţinut înşişi vitele 6 cor., 2 premii de câte 4 cor. şi un Să să continue culesul poamelor,
în timp de 3/4 de an cel puţin.® premiu de 2 cor.; yg. nu însă pe timp ploios, nici dimineaţa
d) oi de 1— 5 ani: 1 premiu de înainte de a se lua rouă de pe ele, că
Oile trebuesc expuse în grupe de 8 cor. şi 2 premii de câte 6 cor.
cel mai puţin 3 capete, altcum nu se putrezesc, ci pe timp zvântat şi călduros.
premiază. (Va urma) Să să scoată legumele, iar stratu­
4- Primirea vitelor în expoziţie să rile lor să se sape, ca preste iarnă prin
face prin comitetul aranjator local, care Asociaţiunile s? seşti din Ardeal. degerare să se frăgetească pământul
va publica din parte-şi dispoziţiunile . 1 ■—* — ■ Acum e timpul să să sădească
luate, — Comitetul poate refuza pri­ Societăţile de credit şi economie, săiată şi varză ernatică în straturi bine
mirea, înse numai din cause binecu­ săseşti sistem Raiffeisen ş-au ţinut lucrate si ferite de găini şi alte animale
vântate. săptămâna trecută la Sibiiu congresul lor domestice.

Corban îl întreabă: tru câte un gât zdravăn din băutura arzătoare — Cu tetea mergem şi ’n iad 1 «răspunse
»Ce fac Turcii dragă?» apoi, în îmbulzeala din ce în ce mai deasă Avram răsucindu-şi cu stânga mustaţa şi cu
Ofiţerul de ordonanţă, bunduc cu mus­ a ofiţerilor, începură să descoase pe cel venit. dreapta înţinzându-i bidonul gol.
tăţile răscucite ca coada râţoiului şi cu ochii Şi ’n zvoana din ce în ce mai mare a
Artileristul îşi ştergea sudoarea, îşi des-
negri fulgerători, răsufla repede, nu ştia ce batalioanelor prin care trecea un freamăţ surd
cheia la gît tunica, pe când toţi îl trăgeau
să răspundă. zbucni ca un fulger şi ordinul. Ordonanţa
care din cotro. Apoi începu să spue despre
«Ostenit băiatul rosti cu glas gros şi cu încâlecă iar şi porni înnapoi spre baterii în
redanul care ne fulgera bateria din viile de
convingere căpitan-Corban să-i dăm niţică goană, iar ofiţerii îşi înălţară capetele şi, cu
deasupra Griviţei, dela o depărtare de o mie
flecâră. — Şi-i întinsă bidonul. — Ceva rom, glasuri scurte, cu piepturile înfiorate, zvîrliră
de paşi numai. Băieţii, tunarii, se luptau straş­
băiete, rusesc, tare de-ţi crapă măseaua ( Trage spre compănii comandele, pe când şirâ-
nic, dar ce folosi pâgînii îi luau ca din oală.
un gât şi te dezmorţeşte 1 gurile de cuşme şi de baionete se tălăzuiau
Acu nu mai era de chip; trebuia să între în
— Nu, — miilţămescl răspunse bun- foc infanteria, să pue pe necredincioşi pe goa'nă. îndoiri negre şi ’n fulgerări orbitoare.
In frunte, în foc trebuiau să între două
ducul; mi-i cald de nu mai pot. Am alergat
»Ei şi ce? strigă cu glas mare căpitan batalioane din al treisprăzecelea regiment de
ca un nebun.
Corban ; crezi că no să luăm la goană ? Tetea căciulari şi unul din al cincelea de infanterie.
— Nu, vrei? strigă căpitanul. Bravo,
Corban să trăiască şi o să vedeţi voi şi minu­ Grăbit ars parcă de un foc lăutric, se fră­
dragă 1 de ce nu spui ? — Şi se întoarse spre
nea asta 1 Eu cu băeţii mei, mă! ca nişte leii
«băieţii» lui: Nici vouă hu vă place? ha? mânta Tetea nnduindu-şi compania, iar în juru-i
Să fiu al draculuiI în frigare o să-i luăm!Ce cei doi sublocotenenţi nu-şi mai găseau loc.
— Ba mie-mi place, răspunse locote­
zici, Avrame? (Va urma)
nentul Avram zlmbind larg ‘şi legănându-se
— E foarte bun romul I răspunse cu
ea o raţă.
convingere locotenentul.
Le plăcea romul şi sublocotenenţilor
Călinescu şi Sa vi, băeţi subţiri, de-abia eşiţi — Drepţi, răcane 1 mi-ai băut toată sticla
din şcoală, ş’acuma plini de admiraţie cătră mu­ trînti-te-ar sfântul Ilie într’o privinţă cu antale!
stăciosul şi negrul căp. Corban. Inghiţiră tuspa­ Ce facem, ba, mergem?