Page 5 - Bunul_Econom_1905_39
P. 5
Kt. 39 , BUNUL ECONOM Pag. 5
DESPRE PRUNE deschise şi chiar afară în aer liber. In . F o n o g r a f u l In ş c o a lă . In scoalde A *
timpul feimenlaţiunei se produce în gliei s’a introdus în mod oficios, fonograful,,,
mâssa lichidă © urcare de temperatură, încă-înainte cu vreo-câţiva ani să introduse
Cu fermentaţiunea prunelor în gropi aşa îrt cât în mijlocul vasului în timpul In şcoala din Bonholin ca experimentator la
se face Risipă şi se strică calitatea pro acesta temperatura să urcă la 25— 37°. învăţarea şi exprimarea limbilor st răi pe. Proba
dusului. — Partea lichidă a borhotului După 3 —4 zile fermentaţiunea fot con cea dintâiu s’a făcut cu limba franceză, fiindcă
se strecură ta pământ, deci nh să reco tinuă şi să termină în ;7 până la 15 în ea întrun fel să scrie şi întraltul să ceteşte.
mandă. zile. In timpuj fermentaţi unei lichidul Profesorii de limba franceză ’s-au procurat
Actul fermentaţtunei. --- Afară de este turbure de coloare închisă nepro plăcile din capitala Frariţei, din Paris, şi au
Coadă, prudă se cortipune după cura nunţată şi spumos. . - , obţinut resuitate aşa' de bune, încât guvernul
s’a zis din unînvăliş extern, coaje sau englez pe baza aceasta a hotărât acum Intro
După dospirea aceasta urmează
peliculă, care are diferite colori, neagră, fierberea în căldurile obicinuite. La fier ducerea fonografului în toate şcoalele. In cu
roşie sau galbină, care invâliş acopere bere e bine a să pune > un om priceput rând vor urma şi alte state exemplul Angliei.
partea pulpoasa sau cărnoasă a fructu
la fabricarea s ţuicei. De 3 altfaî la noi
lui, şi care- pulpă acoperă ta rândul ei, în Ungaria e peste tot locul bine cu Reuniunea română de cântări din. Oră
sâmburele prunei înâunu ul căruia se noscută procedura fierberii- ştie îşi începe probele Sâmbăta viitoare în
află sămânţa. Partea prunei care servă 14 I. c. la 71/2 pare în locaţul casinei. Cei
(Date -culese din „Amicul progresului român11 ce doresc să se înscrie de membrii noi, sunt
la fabricarea ţuicei este partea _ pulpoasă ifoaie din România, .prin D. Iarca).
sau cărnoasă, căci aceasta conţine, când rugaţi să binevoiascâ a $ă anunţa verbal ori
pruna este maturiţă, pe lângă apă şi în scris laţ pr^sidiul reuniunii Dl I. Branga,
alte substanţe, şi o cantitate oarecare ori la secretarul ei DI Sonu Damian, dar cel
de zahăr, care la rândul lor se trans mult până în 13 1. c. . * 1
formă prin fermehtaţiune în alcool. Ar fi de dorit ca toţi Români si Ro
Fermentaţiunea este dar actul prin Ziua onomastică a Regelui s’a sărbat mânele din loc, fără deosebire de rang şi
care zahărul Conţinut în prună se trans Joi în 5 Oct, a. In totâ Mdnarchia in biserici mofturi sociale, dacă simt că au auz muzical
formă in alcool sau spirt. Pentru a fer şi şcoaleJ Preleg-ri în scoale nu e’aa ţinut în şi voce, să se înscrie de membrii la reu
menta prunele după ce s’au cules, să această zi. : ■- • s ' ■ y niunea care propagă cea mai frumoasă dintre
arte; muzica naţională.
pun în căzi, sau putini, //■ *
; îm p ă r ţ i t u l W U h e l m l l . ş i r s o l
La 2— 3 zile după punerea lor Arestare sensaţională. In Timişoara
în vase, prunele încep a fermenta; fer d a ţ i i iţei. ,Impăratul Gertnaniei a ţinut In a fost arestăt inspectorii! institutului, culturii
mentaţiunea prunelor ca a tutulor fruc lunatrecutâ revistă şi pa raclă mare cu gar- de mătase a statului, Koloman Im re. Cauza
telor, şi în genere a substanţelor care nisoana d n Berlin. Soldaţii au avut o ţinută este defraudarea unei sume mai mari de
conţin zahăr, se face sub influenţa unor aşa de bună. încât Împăratul car să-şi arete bani, oficioşi. Câţi băni a furat, Încă nu
vietăţi microscopice, cari trâesc în aer mulţumirea, a d â ru itp e fiicare soldat cu 5Q s’a putut constata. * 1
* :
şi pe fructe şi cari găsind un loc priin- bani. La parada din acedtfi n -'• erau 40.000 j • înlesnire practică-folositoare. In foaia
cios în' prunele' cb Smit îh âitite de soldaţi* afară la câmpj deci1 suma ce^a avut » T îtg de. im m o b ii ii», ce apare de 2 ori
descompunare, unde se hrănesc^ să în să plătească împăratul soldaţilor sei să urcă pe lună aici în Orâstie şi un • abonament
mulţesc în număr considerabil. Sub in la 20 mi) de mărci (1 marcă este 1, cor. şi anual costă numai 2 cor. se primesc spre
fluenţa acestor vietăţi adecă fermenţ:, 15 bani). ‘p '" publicare fă ră t a x ă , Insinuări de a-şi găsi
. . . _ . ’* ■ ■■■ - loc de ocupaţiune atât persoane bărbăteşti,
zahărul din prune să transformă în al cât şi femenine. Astfel sunt invitaţi aceai,
cool. Dacă fermenţii aceştia găsesc un Din tragediile de c& krm ă Sergentul cari, aţt Upsâ de personal îo afacerile lor, a
loc priincios, cum sunt prunele în stare de plani Zubrzyeki din AlbaRegală s’a ‘ luat se adresa din caz în caz la expediţia acelei
,de descompunere, şi 0 ' temperatură fa l i cea t \ pentru un fleac cu un ulan de rând, Gazete de interes social-comun şî a abona-o
vorabilă. Ei se Mmulţesc de la sine fără cu numele Dimitrievics. Deoarece ulanul n’a plătind anticipative 2 cor.
intervenţia omului. Temperatura cea mai voit să Împlinească porunca Sergentului, acesta
t Procesul lui Ugron pentru falimentul
favorabilă dezvoltărei fermenţilor este s’a înfuriat aşa de tare, încât a pândit, pe
cassei săcueşti â cărui director a fost, s’a în
de la -f- 15® până la 30 centigrade, Dimitrievics când era ocupat să scoată apă
cheiat Vmerea-trecută la tribunalul din Odor-
cea mai potrivită^ temperatură pentru din fântână si ia străpuns pe la spate cu
heiul Săcuesc. Ugron a fost judecat pentru
fermentaţiune este însă de + 18° —- sabia. Sărmanul ulan a căzilt imediat mort.
faliment fraudulos la ,3000 Cor. pedeapsă în
-|- 251. bacă să apropie cineva cu Sabia ii pătrunsese prin spate .şi-i eşise prin
bani, care să poate schimba în 5 luni închi
capul ©asupra căzei în timpul fer- piept. rUcigaşul sergent a fost prins şi arestat.
soare, precum şi la plătirea speselor de pro
mentaţiunei, simte un fel de iu ' ■ ■ ■' x : V > - V ' , v ' >
ţeală, ia ochi şi nas, iritaţiuni provenite „ Spărgători In biserică gr.-or şi cea ces în sumă de 10,500. Cor. cari au fost însă
declarate deocamdată neîncassabileţ -o-
din cauza acidului carbonic, care să romano cat. din Orăştie In noaptea de 3
ridică din cadă, r din care cauză spre 4 Octomvrie în preseara târgului de teară Soldat (cătană) condamnat la moarte
oameni cari umblă la căzi au mai tot n şte necunoscuţi au spart uşa bisericei noas Judecătoria militară din Segedin a condamnat
deauna vârful nasului roşu şi ochii lă- t tre române, ’s-’âu furat vredcâteva fibre ce Ia moarte pe I. Recski honved la regimentul
crămânzi • iar dacă locul unde fermen să 'aflru în eassă' bîserice© Să vede că ne- 5, fiindcă în ziua a doua dd Paşti s’a întors
tează prunele ar fi închis, ar fi chiar mulţumiţi cu venitul curat al acestei Jntre- beat în casarmă şi cu o puşcă dela gardă
periculos a sta cineva acolo căci poate prinderi, s’au dus la biserica'catolică. Cât au (vardă) a trrs asupra mai multor soldaţi
fl asfixiat (înecat); de ' obiceiu însă furat ari despre asta nu kvem cunoştinţă. rănind greu pe doi subofiţeri. /
•căzile cu prune să aşează sub şoproane
■ ■ Nu există * *
Seminţe agricole şi de gradină mai bnne ei mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani f ’ l '
MAUTHNER ODON Furnisorul Curţii Regale în BUDA-PESŢA.
, Cancektrfa şi depoettele: 8tr, JtoUenbiUer 3 3 . Localul de vânzare: Str. Ahdrăwy 2 3 .
(13 >) 1 CataloguMltxstrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco. gg—62
