Page 4 - Bunul_Econom_1905_39
P. 4

Pag-  4.                                           BUNUL     ECONOM                                                 \. mt,.w

         ,  Să  se  urmeze  cu  culesul  cucu-   pe  oameni  a  împleti  corfe  de  tot  felul  ■ .mânţă  o  capătă  .nobilitată  d* la  gn&dţha
     r uzului.                                   pentru  ca  Cei -  săraci  să  aibă  aşa  un   de  experimentare  a  Reuniunei  de agri­
          'S ă '-«&■ «tşwlţă  cartofii  şi  napii  de   câştig  sigur- în  bani  prin  vânzarea  cor­  cultură  din  Timişoara?
                                                 felor  (coşarelor)  la  Reuniunea  din  Ti­
    ‘"•mttreţ-pe  -rimp-tiscsit,  să  -se  cureţe  de                                             11.  Presidiul  societăţii  economice
     rădăcini  şi  şă  se  zbicească  bine la soare   mişoara.                               comunale  e  dator  de a  înştiinţa- la  finea
     înainte  de ' a  se  aşeza  în  pivinţă  ori     3.  Societatea  economică  comunală    fieşte-cârei  luni  oficiul  Reuniunei  din
                                                 este  datoare  de  a  înştiinţa  oficiul  cen­
     groapă.                                                                                 Timişoara  despre  numărul  lucrătorilor,
                                                 tral  al  Reuniunei  de agricultură  din Ti­
           Să  se  grăbească  sămănatul  grâului.                                            cari  să  află  în  comună  fără  lucru.
                                                 mişoara despre  aceea,  dă  membrii  socie­
     Să  sâ  are  pământurile,  menite  pentru                                                  -  1 2  Ce  fel  de  maşină  doreşte  so­
                                                 tăţii'  dintre  plantele  a  căror  valorisare
     primăveri.                                                                              cietatea  economică  să-şi  procură, pentru
                                                 o  asigură  Reuniunea  centrală  (precum
           Să  se  culeagă  viile şi  să  ăe sorteze                                         întrebumţareâ  comună  a  membrilor  ei
                                                 este  tăbaeul,  câhepay inul, cartofi pentru
     strugurii  după  cum  sunt  mai  copţi, mai   fabrica  de  spirt  etc*)  cu  cam   dintre   pe  lângă  plătire  în  rate?  Aceasta  ma­
     puţin  copţi  ori  putrezi,  ca  astfel  să pu­  acestea  plante  vocşte  a  face  încercare;   şină  trebue  procurată dela centrala Reu­
     tem  face  bani  cât*  de  rn uiţi  pe  recoltă;                                        niunei  de  agricultură  din  Timişoara.
                                                 (experimentare):.
     Să  se  râteze  îndată  după  cules  Cercu­
                                                      4.  Dacă  până îfi  preseht  în:  co­       13.  înfiinţarea  unei staţiurti  pentru
     rile  si  cepurile  de  pe  viţe,ca  sâse con­
                                                 mună  nu  există  nici: o societate  de lăp-   cultivarea  răchitei  (salcei)  nobile  în  fa­
     centreze  sucul  în  viţă  şi  astfel  să  se
                                                 tărie,  sau  de  conzum, sau  de  asigurarea   vorul  respândirei  mai  uşoare  a  -indus­
     coacă  lemnul,  iar  tăieturile  să  Se  os-   vitelor,  oare  nu  ar  fi  bine  să  se  înfiin­  triei  de  casă.
     toiască  înainte  de  a  da  gerul.  Frunzele   ţeze  şi  o  astfel  de societate  în comună.
      de  pe  cepuri şi  şi cercurile  trebuesc  ni­                                              15.       Pregătirea  pentru  vinderea co­
     micite,  ori  că  le  dăm ia   vite,  ori  că  le   ■   5.  Comandăreâ  şi  procurarea  îm­  mună  cu  preţ  mai  bun  a  grâului  la  era-
                                                 preună  a  f-ămânţelor,  maşinelor  şi  bu­  riul (magazinului)  militar  din  Timişoara.
     ardem,  pentru  că  în  modul  acesta  în-
                                                 catelor  trebuincioase  prin  ajutorul  ofi­
      puţinâm  îo  mod  neînchipuit  de  mult                                                     16.  Invoeşte-se  societatea  econo­
                                                 ciului  central  al  Reuniunei  de  agricul­
     bureţii  de  peronosporă  şi  alte  boale, ce                                           mică  comunală  câ  să  se  aranjeze  în
      să  observă  chiar  şi  cu  ochii  liberi  pe   tură  din  Timişoara..;,   .  ..       anul  viitor  în Comună  expoziţie  de yiţe ?
      astfel  de  frunze;                             6.  înfiinţarea  unei  staţiuni  pentru     17.  înfiinţarea  unei  centrale în co­
                                      C.  B.     colecţiunea  ouălor.  Prezidiul  societăţii   mună  pentru  prăsirea  şi  creşterea  raţi­
                                                 economice  comunalfc'strebuie  tsă * stabi­
                                                 lească,  cine  dintre  «membrii  societăţii să   onală  a  cailor  de  rassă  nobilă^
                        Dela                     pcupă  cu  colecţiuâJeas,şi  vinderea  ouă-      18.       Abonarea  de  foi  economice
      „Remnea de agricHltnrâ din c. Timiş”       lor.  Ouăle  în  viitor  s’ar  putea  vinde  la   pentru  societatea  comunală.
                                                 -filiala  pentru aproviaion^re  a  Reuniunei   Prin aceaste e  rugat onoratul prezidiu
         Programul  de  activitate  pe  anul  1906  de  agricultură, dinvoTimişoara  în  astfel   al  societăţii  economice  comunale,  ca
                       Pentru                    de  mod,  că.Eeuaiuneav trimite  respec­    pentru  aducerea  la  cunoştiinţă  şi  pen-.
                                                 tivului colector de ouă  din.  comună lădă.-   tru  eventuala  întregire  (complectare) a
                                                 ţuile  bine  provă^ut^, pentru  pachetarea   acestui  program  de  activitate  să  bine-:
                                                 şi  transportarea,  ouălor  la  Timişoara.   voiescă  a  convoca  şedinţa  comitetului
           «Reuniunea  de  agricultură  din co­  Respectivul  colector  de  ouă,  denumit    în  care  să  se poată  discuta  mai  pe larg
      mitatul  Timiş*  a  înfiinţat  în  44  de  co­  din  partea  prezidiului  societăţii  econo­  acest program şi  să se poată stabili even­
      mune  societăţi economice comunale, pen-   mice  cornunale,  4 «pâ  trjrrţiterea  fieşţe-   tual  şi  budgetul.  Totodată  să hotărască
      tru-ca  intrând  pe  aceasta  cale  în  legă­  cârei  Iade  de  ouă (primeşte  din  partea   şedinţa,  şi  asupra terminului  convocărei
      turi  mai  strânse  cu  economii  din  acest  filialei  Reuniunei  o  remuneraţiune  de 2   adunării  generale.  Despre  terminele
      comitat,  să  le  poată  sta  mai  uşor  întru   coroane  30  filcri.                  acestor  şedinţe  şi  adunări  presidiul  so­
      ajutor  cu  sfaturi  şi  cu  îndrumări,  pre­   7.  Cumpărarea  cu  preţ  redus  a  cietăţii  e  rugat  a  înştiinţa  la  timp  pe
      cum,  şi  cu  intervenţiunea  la  procurarea   vitelor  de  prâsilă,  Presidiul  societăţii   oficiul  central  al  Reuniunei  din  Timi-
      mai  favorabilă  a lucrurilor trebuincioase  economice comunale  trebuie  să compună  mişoara,  ca  acesta  să  poată  delega  re-
      pentru  lucrarea  pământului,  precum  şi   o  listă  cu  numele: 1 acelor  membri,  cari  presentantul  pentru  şedinţe.
      la  valorizarea  mai  uşoară  a  producte­  se  învoiesc  a  cumpăra  vite  de  soiu bun
                                                                                                  Mai  departe  este  rugat  presidiul
      lor  lor.  Aceste  societăţi,  deşi  au  cerc  de  prăsilă  pe  lângă  condiţiunea  de  a
                                                                                            1  societăii  de  a  îngriji,  ca  în  viitor  nota-
      de  activitete  de  sine  stătător,  ele totuşi   plăti  preţul  vitelor  cumpărate  în decurs
                                                                                             riul  societăţii  să  poarte protocolul regu­
      numai  atunci  sunt  în  stare  de  a  arăta  de  3  ani  pe  lângă  o  camătă  de  40/°.  lat,  în care să  se  ţină  în  evidfenţâ^oafi©
      progrese  frumoase  în  înaintarea  econo­       8.  Asigurarea  favorabilă  a  averei  epistolele  şi  alte  obiecte,  poştale  sosite
      miei,  dacă  Reuniunea  de  agricultură  la  «Societatea  de  asigurare  a  econo­     ia adresa societăţii;  mai departe ca fieşte-
      centrală  din  Timişoara  le  dă  mână  milor *.  Explicarea  favorurilor  la aceasta
                                                                                             oare  protocol  luat  în şedinţele  societăţii
      de  ajutor  în  activitatea,  lor.   Pen­  societate.         .                ;       să  se decopieze  şi  să  se  trimită  cel mai
      tru  acest  scop  oficiul  central  al  Reuni­   9.  Schimbarea  găinilor  de  soiu or-
                                                                                             târziu  în  decurs  de 8  zile  după  şedinţă'
      unei  de  agricultură  din  comitatul  Timiş  ’ dinar  cu  găini  de  soiu  nobil  prin  in­
                                                                                             la  adresa  biroului  central  al  Reuniunei
      a  aflat  de  lipsă  a  compune  pentru anul  tervenţiunea  Reuniunei  de  agricultură   de  agricultură  din Timiş6ara; ear Ia epis­
      viitor  următoriul  program  de  activitate   din  Timişoara,  Mâi  departe  procurarea   tolele  trimise  să respuildă  în viitoi1 pre­
      pentru  societăţile  comunale:             cu  preţ  redus  a  viţei  de  vie,  a  altoilor   cis  şi Corect.  înaintea fieşte-cărei şedinţe
           1.  Societatea  economică  comunală  şi  a  lăcriţelor  tot  prin  intervenţiunea   presidiul  societăţii  e  dator  biroului cen­
      trebuie  să  înştiinţeze ,  oficiului  central  Reuniunei  de  agricultură.  Compunerea   tral  a  trimite  invitare,  în  care  să  fie
      al  Reun.  din  Timişoara  obiectele,  des­  listei  cu  numele  reflectanţilor şi  trimite­  amintite  toate întrebările,  pe cari  socie­
      pre  eari  membri  societăţii doresc  a  li-să   rea  ei  la  oficiul  central  al  Reuniunei   tatea  voeşte  să le  desbată,  în  caşul con-'
      ţinea  în decursul  ifernei  prelegeri  econo­  din  Timişoara.   '                    trar  hotărîrile  luate  în  şedinţă  nu  vor
      mice  din  partea  referentului  Reuniunei.      10  Cine  dintre  membrii  societăţi   avea  valoare.           *
           2.  Introducerea  industriei  de  casă.   economice  comunale  să  învoieşte  a
      In  decursul  iernei  să  vor  ţinea  cursuri  .Cultiva  spre  respândire  grâu  roşu  de
      practice,  în  cari  un  specialist  va  învăţa  Banat  şi  cucuruz, de  Ciacova,  acăror să-
   1   2   3   4   5   6   7   8