Page 10 - Bunul_Econom_1906_04

Pag. 10 BUNUL ECONOM. Nr. 4

de înmormântare din Ardeal. In urma lucrare de fer migăloasă, cinstită, 5.200 ţiune să aibă cel puţin 10 acţii, depuse
acstor rezultate am prins euragiu şi la cor. venit curat la an al reuniunei, oare la cassa «Industriei*.: Cei 25 membri
finea anului 1904 adunarea generală a cu un capital social de 100.000 al «In­ din direcţiune reprezintă cam una a
reuniunei a urcat contingentul de mem­ dustriei*, aplicând acelaşi sistem^ să nu treia parte din acţiile societăţii şi sunt
bri la 25000, care în 5— 10 ani de ajungem la rezultate uimitoare? fruntaşi aleşi, cinstiţi, cu averi frumoase.
propagandă neîntreruptă cu toată sigu­ Noi nu avem şi nu vom suferi chiţo­
Nul Propaganda reuniunii şi a «In­
ranţa să poate umplea şi uşor admi­ rani la «Industria*, Respingem deci
dustriei* e o acţiune combinată de re­
nistra după sistemul nou al reuniunei. formă socială şi industrial economică sus şi tare asămănarea nemeritată cu
Venitul curat sigur să va urca atunci «Concordia*. Soliditatea «Industriei*
generală, bazată pe convingeri clare,
la cel puţin 50.000 de coroane şi deo­ în ce priveşte direcţiunea şi operaţiu­
sebit pe de-asupra carnetele de peste cari s’au format şi cristalizat în decurs nile institutului, stau la nivel cu ori­
de peste 20 de ani, de sute de mii de
ani, cari rămân neatinse şi să vor tot care direcţiune a celui mai mare şi
capitaliza din an în an Spre acest mă­ ori precugetate şi rescugetate. Acţiune solid institut din ţară.
combinată, pe care şcoala vieţii a sanc­
reţ scop de binefacere realizabil tinde ţionat-o şi aflat de Jmnă. Cu ajutorul Bun e Dumnezeu, bate la uşă tim­
reuniunea, având în vedere mai întâiu pul, când mărimile de bună credinţă
scopul prescris în statutele e i: de a lui Dzeu: e o acţiune matematic sigură.
rău informate, vor fi — bine infor­
ajuta familiile sărace a membrilor la i Ca o fază dureroasă social-istorică, mate. când mărimile reale —• ori-care
înmormântare cu ajutoare de câte 100 — peste care am trecut cu greu, dar’
om cinstit, să vor îmbia şi — vor munci
până Ia 250 cor., ear’ dintr’un anumit învingători — trebue să amintesc lup­ din greu alături cu noi: «Reuniunea a
fond de rezervă să va» susţinea o şcoală ta purtată cu armele cele mai necinstite doua de înmormântare din Deva* şi
de economii şi meserii pentru orfanii a deosebitelor elice şi clicuţe din ţară, «Industria*, banca industrial-economică
cei mai talentaţi ai reuniunii cu cele a căror fire le-au urzit intriganţi clicaşi
din Deva, pentru problemele generale;
14 respective cele 100 de fllii din vii­ din Deva, Orăştie, Brad, Sibiiu, Hune­ ce au a deslega.
tor, amăsurat §. 10 din statute. doara, Sălişte, H.-Băiţa; şi alte centre,
Bun e Dumnezeu, o mare reac-
Ori care om de bine adânc cuge­ unde am început propaganda amintită ţiune a opiniei publice sănătoase, vom
tător, care are în vedere sincer binele în favorul «Industriei* mai vârtos. La zice şi noi odată sus şi tare: trântorii
poporului şi m eseriaşilor noştri, va în­ serbările din Sibiiu bărbaţi grei şi haita organizaţi în clică, clicuţe şi clicăriile
ţelege deci rolul deosebit binefăcător lor slugarnică purtau o adevărată goană
pe sub mână în--contra reuniunei şi din Deva şi de pretutindeni «nu trebue*,
şi cinstit a celor 200 de acţii ale reu­ «nu pot* şi »nu-’i iertat« să mai stoarcă
niunei la »Industria«, precum şi măreaţa mai vârtos contra «Industriei«. Loinica biserica, şcoala, banca, reuniunile, poli­
sarcină şi mai cinstită a noului Sion dată în toate părţile era: «Industria* tica şi întreaga viaţă socială de preţui
industrial-economic »Industria «, prin sco­ »nu trebue«, »nu poate« şi »nu-i ier­
tat s i se înfiinţeze^* (Zoncordia« nr. 2*, tindeni unde te mişti.
purile statorite în §. 12 şi operaţiunile
binefăcătoare din. §. 46- literile e)-—4) Pe când e deosebire* ţie qeriul şi pă­ Onoare rarelor excepţiuni, cari în­
şi mai vârtos litera ni) prin care i-să mântul Intr’o societate de conzum a tăresc sistemul social al monopolului
garantează reuniunei »întemeiarea unui mărfurilor coloniale, mai vârtos străine de clică. Azi toate sunt luate în arândă.
fond special de rezervă/ în scopul de a — şi într’o societate pentru valorizarea Nu să mire deci nimeni de lipsa
financia o şcoală econom ică şi de indu­ industriei din" p atrie; pentru lăţirea eco­ spiritului de întreprindere şi iniţiativă
strii cu preferinţă pentru acei orfani nomiei raţionale de [pomi, vite, viie şi pe ori-ce teren al vieţii publice şi pri­
talentaţi din popor şi meseriaşi, ai că­ alţi articoli, cari îi produce şi conzumă vate. La noi toţi oamenii devotaţi, cin­
ror părinţi au fost acţionari ori depo­ poporul- nostru şi - nu industria străină stiţi trebue tociţi, bănuţi, cârtiţi, Uneltiţi,
nenţi la această societate ori au fost afară de patria noastră. «Concordia* a traşi pe sfoară şi luaţi la goană, dacă
membri la vre-o reuniune de binefacere, îmbogăţit străinătateh şi şoarecii şi chi- au vederi independente, sănătoase şi nu
care are acţii ori depuneri la acest ţâranii din patrie — de deosebite cu­ să închină marilor moguli, trântorilor
institut*. lori şi mărimi, — adăpostiţi la coşniţa clicaşi din fruntea deosebitelor aşeză­
unei albine şi furnici. Şoarecii şi chi-
Nu ne luptăm noi deci după »nă­ minte şi ocupaţiuni private ori publice.
ţoranii aceştia -r- cari nu au dat nici
lu ci şi idealuri, cari vor ruina reuniu­ un ban la reuniune ori «Industria« — Ori-ce iniţiativă bună, ce nu vine
nea sau banca*, după părerea acelora, au devenit îngrijoraţi de averea altora, din curcubeta marilor moguli clicaşi, a
cari nu au pătruns în deajuns întregi­ că să va prăpădi, dacă o vor plasa în priori e rea şi trebue zădărnicită. Din
mea scopurilor şi a mijloacelor prac­ ce e mai folositoare pentru popor —/
acţiile «Industriei*. Cinstiţi şoareci, de
tice, bine alese de ştiinţă şi praxa unei omenie chiţorani, drăguţii. Când vom din ce e mai primejdioasă — pentru
vieţi muncite în cinste. arangia, conform §. 46 litera k), prima clică şi clicării.
Un studiu devotat şi o praxă de expoziţie a «Industriei*, îi vom expune, Iată rostul, motivelele goanei, ce
peste 20 ani am pus în scopul de a ear’ în prelegerile noastre publice ne am îndurat şi a luptei purtate cu de­
servi binelui poporului şi meseriaşilor, vom servi de mijloacele economice cum osebite elice.
până ce am aflat cheile sistemului de să ne ferim holdele* magazinele şi piv­
propagandă aplicat întâiu la reuniune. niţele de şoareci şi chiţorani. De-ocam- directorul general:
Dacă din micile taxe de 2 oor. 60 dată s’a îngrijit § 25 din statute, care
£LL ne-a Succes să dobândim, prin o I prevede, ca fiecare membru din direc­ A ugust A . N icoră m. p.