Page 6 - Bunul_Econom_1906_04

Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 4

cu pae şi cu coceni, acestea puţin le au mai multă şcoală şi avere şi conexiuni. ţări, pieţe însemnate pentru mărfurile
ajută, pentrurcă acestea sunt nutreţuri să­ De vr’o înaintare abea poate fi vorba proaste Austro-Ungare*.
race şi slujesc mai mult pentru umple­ la zidari şi cărămidari, cari sunt origi­ •Bulgaria şi Sârbia nu mai poate
rea rânzei. Amestecate paele cu fin nari bistriţeni cu ceva avere dela părinţi. să stea izolate şi să aştepte să li să
Insă lac un bun serviciu. Pe lângă lucrările de organizaţie, Reu­ impună tractate şi a li se face «concesii
De aceea mai bine vite puţine şi niunea a înfiinţat o secţie specială pen­ generoase*. Pe viitor vor sta unite şi vor
bine hrănite, câ să fie frumoase şi de tru zidari cari şi altfel sunt prea puţin cere drepturi şi nu milă*.
preţ. E o mare greşeală a crede ca deprinşi cu viaţa de Reuniune, apoi a
vite bune să pot creşte numai fiind dat reprezentaţii teatrale, concerte, şi a Conflictul vamal Intre Serbia,
de soi bun, apoi şi fără de hrană aşa acuirat şi şi-a sfinţit steagul şi are în şi Austro-Ungaria. In urma ordi-
bună. Peste tot în privinţa hrănirii vi­ program acuirarea (cumpărarea) unei naţiunii ministrului de agricultură ungar,
telor avem, multe de îndreptat, şi spre case proprii. prin. care graniţa regatului ungar să
binele nostru este să nu ţinem morţii După vorbirea dlui Tordăşianu, am închide pentru importul de vite cornute,
la obiceiurile învechite. intrat în programul seratei propriu zise porci şi galiţe din Sârbia, comercianţii
care a constat din declamări şi pro- sârbi au ţinut în 27 1. t. o mare adu­
ducţiuni muzicale. A urmat apoi sorta­ nare de protestare în Belgrad, care a
Dela reuniunile noaste de meseriaşi. rea cărţilor dăruite parte de Reuniune, primit o rezpluţiune ce aprobă ţinuta
parte de dl I. Apolzan. guvernului sârbesc şi pretinde ca în­
După-ce dl Tordăşianu mulţămeşte dată ce convenţia comercială cea veche
Serate de-ale meseriaşilor români va expira, să înceapă Sârbia cu repre­
tuturor debutanţilor de astăzi şi celor
din Sibiiu. din tot decursul anului şt după-ce la saliile. Guvernul Sârbesc a şi început
întrebarea, dacă e să mai ţinem şedinţe să facă greutăţi la intrarea în Sârbia
•Reuniunea sodalilor români din literare şi în 1906, a primit numai răs­ mărfurilor din Austro-Ungaria, şi asta o
Sibiiu* şi-a ţinut a 12-a şedinţă lite­ punsuri pozitive, dorind tuturor sărbători poate pe baza unei clauzele din trac­
rară, ultima din anul acesta, Joi în 28 fericite, ne-a Invitat la şedinţa primă din tatul comercial care da voie la controla
Decemvrie n. c., în fiinţa de faţă a 150 Ianuarie 1906. cea mai amănunţită a transporturilor.
persoane. „încărunţit" Ziarul sârbesc »Stampa« mai spune,

Sumarele şedinţelor administrative, câ guvernul sârbesc a oprit ori ce tranzit
cetite respicat şi la înţeles de notarul de mărfuri cari provin din Austro Ungaria
Ştefan Duca, ni-a reoglindat munca des­ 1 ţeara şi din afară. asta ca răspuns la opreliştea de a trece
făşurată de comitet întru înaintarea şi în­ Sârbia productele sale destinate pentru
florirea, trebilor societăţii. Germania prin Austro-Ungaria.
Prezidentul V. Tordăşianu, trece în Dar cu toate că lucrurile au luat
revistă bogata activitate, desvoltată de Motivele cari an dictat unirea dela început un curs aşa de vrăjmaş,
Reuniunea meseriaşilor noştri din Bis­ vamală dintre Serbia şi 'Bulgaria. conform ştirilor celor mai nouă, Sârbia
triţa, ce s’a înfiinţat la 18 Februarie pare că începe a bate în retragere, de­
1900 şi să mândreşte cu harnicii ocâr- • Austro-Ung. -— zice Dl Iancovici, oarece la conferenţa partidului dela
muitori, neobositul ei prezident Dr. V funcţionar înalt al finanţelor într’un putere, ţinută în 30 1. t. la Belgrad,
O nişori advocat şi secretarul ei dl Th. A. articol din ziarul sârb >Politika« —■ a cău­ ministrul preşedinte s’a exprimat că nu
Bogdan, învăţător. Scopul Reuniunei tat totdeauna să profite de posiţia geo­ este exchis ca negoţiările pentru noul
este: instruarea spirituală a membrilor grafică rea a Serbiei şi de dujmănia tractat, de comerciu să reînceapă cât
atât pe terenul culturei generale, cât şi popoarelor balcanice, pentru a le ex­ de curând.
pe cel al meseriilorJ spriginirea mate­ ploata, mai cu seamă pe Serbia, care Danemarca
rială şi morală a măiestrilor şi sodalilor drept vorbind, nu este decât un mem­
harnici şi oneşti. Mijloacele de cari să bru care întregeşte organizmul economic Danemarca, ţărişoară situată în
senveşte sunt: biblioteca, ziarele, con­ al monarchiei Austro Ungare*. Dl Ianco­ nord vestul Germaniei, de o întindere de
fer .oţele; prelegerile, convenirile sociale vici contează pe presiunea lumei indus­ 38 de mii k m Q şi cu abea 2 Mii.
şi r eprezentaţiunile teatrale. Ea numără triale din Viena şi Pesta pentru a pune locuitori, ş-a perdut regele. Cristian IX.
14,5 membrii, cari grupaţi după meserii, capăt conflictului la timp. »Când legă­ regele Danemarcei a încetat din viaţă
ne dau următorul tablou: pâpucari 2, turile vor fi iarăş reluate, porcii şerbi marţi în 30 Ianuarie la 3 oare după
cojocari 9, zidari 97, tipografi 3, mă- vor găsi în Austro-Ungaria un târg mai ameazi. El a fost cel mai bătrân dintre
sari 6, întreprinzători de zidiri 1, ferari sigur, şi funcţionarul înalt închee cu monarchii domnitori, împlinia în April
7, croitori 1, pardositori 7, pielari 3, observarea că »numai o unire cu Bul­ 88 de ani. El era supranumit »socrul
cizmari 2, rotari 3, curelari 2, zugravi garia, pe cât se poare de strînsă, va Europei«, de-oarece era înrudit cu a-
de case 1, bărdaş 1 şi fotograf 1. permite Serbiei de a desvolta industria proape toate casele domnitoare din con­
Mai bine îmbrăţişată de români sa naţională«. tinent. In timpul domniei sale de 4 3
este zidăria şi cârămidăria, mai slab fie­ Aceleaşi motive să află expuse în de ani bunăstarea şi vaza Danemarcei
răria, cojocăria, cizmăria, păpucăria şi ziarul bulgar »Dnewnik« — »Punctele a crescut, dar’ ca teritor s’a micit în
pictura (zugrăvirea) de case. Ca mai unirii vamale bulgaro-sârbe sunt în stare urma războiului purtat cu Germania în
rentabile să arată zidăria, lăcătuşeria şi a bucura pe toţi patrioţii bulgari, cum anul 1864. Acest râsboi a adus cu sine
măsăritul. îmbărbătare reclamă branşa a zis ministrul nostru de finanţe Laiacof, perderea Schleswig-Holsteinului pe care
curelănlor, apoi brutăria, lăcătuşeria, pă- când a răspuns în dietă la o întrebare. la anexat Germania imperiului său.
lărieria, bugnăria, tâbăcăria, împletitoria Strigătele unei părţi a presei dela Viena
de ciorapi, perieria, căldărăria, stugăria şi Budapesta dovedesc însă câ Bulgaria Urmaşul regelui Cristian va fi fiul
şi negustoria de tot soiul. Meseriaşii şi Serbia au aflat eşirea cea mai bună său. Friederich care are deja, etatea de
63 de ani, şi conducea în timpul din
noştri din Bistriţa sunt staţionari, din din atârnarea umilitoare economică în urmă în locul tatălui său domnia.
cauză, că meseria o învaţă mai ales copii care, printrun sistem netrebnic şi prin
săraci, fără multă şcoală, să fac prea cu­ mijloace lipsite de ruşine, s’au silit la
rând măestri, concurenţa cu străinii, cari Viena a ţinea în tutelă aceste două