Page 4 - Bunul_Econom_1906_04
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 4
am şi restitu rea metropollei perdute când cu Examenul de capacitate pentru nicolar, eară pe jumătate comunei pe
unaţia. Iată în scurt ce pusă Şaguna In gura dobândirea dreptului de voluntar pe al cărei teritoriu s’a comis excesul.
poporului ca să ceară dela împăratul şi stă- un an să, poote fa c e în ori ce lim bă Din amende să poate acoperi şi
pâuilor. Multă înţelepciune şi tărie trebue din cele vorbite în patria noastră, prin convenţia păzitoriului (gornicului) de
episcopului Ca să poată ţinea în dreaptă cum urm are şi în lim ba rom ână; câmp în ori care măsură, însă această
pănă pornirea aprinsă a poporului asuprit, ca In comisiunea regn., în faţa că quotă nu poate petrece 25% amende-
nu cumva să'cadă povirnişul păcatelor şi al reia se poate face examenul acesta în lor, In asemenea caz să va detrage din
cruzimilor şi asa să peardă de subt picioare lim ba rom ână, să. află: D r. I : B laga, amendă în prima linie procent statoritâul
creanga pe care să răzima dreptul cererilor D r. I. Bunea şi F Agoston ca censori, şi numai suma ce mai rămâne să va
îndreptăţite. — Insă greul urmă de aici încolo. şi 3 oficeri ca membrii în comisiune. împărţi.
Şaguna fu ales preşedinte al comitetului per Termine se dau în fiecare lună. Ministrul de interne şi cel de agro
manent, care să îngrijască pe măi departe
Pentru aceia, cari vin la asentare nomie vor designa pe cale ordinaţionalâ
de soartea poporului, tot el fu pus în frun
în 1906 terminul ultim este la 1 Mar scopul pentru care vor avea comunele
tea deputaţiunei care să ducă jalba Români
tie 1906. să întrebuinţeze banii cari vor întră la
lor la'mitropolitul. — El să făcu totul pen
Rugarea se adresează la »Corps- ele din amendele dictate în afaceri po-
tru toate. Oeaici porniră apoi griji nesfârşite
Commando« fără nici un timbru, având liţiale de câmp.*)
şi temeri, căci în lungile căi ce avea să le
facă pe unde împăratul să adăposti-să din a se aclude: 1. Atestat de naştere şi Cap XI. Despre foruri şi.
botez şi 2. atestat prin care să se
calea fortunei sfâşietoare a anilor 48-9, la procedură.
dovedească identitatea persoanei, eli
fiecare cotitură a drumului era pândit de
berat de deregătoria politică ori poli §. 102. In toate afacerile cuprinse
vrăşmaşii poporului cari vedeau în Şaguna
ţienească. în această lege, în cari să recere intre-
pe redeşteptoriul şi mântuitoriul nostru. Cu
venirea cutărei autorităţi, — încât în
frică în suflet alerga la Cluj, la Viena, Pesta,'
cutări §-i din lege nu se designează fo
Olmiitz şi era de faţă în tot locul unde să LEGEA 1
vorbea de Români, ca cu înţelepciune să ne ruri anumite şi cu excepţia cazurilor
de exces — vor fi competente urmă
apere interesele şi soartea noastră, pe Căi DEPRE ECONOMIA Şl POLIŢIA DE CÂMP
toarele autorităţi anume:
lungi şi adeseori neînsoţit de nimeni, traves
(Art. XII. din 1894.)
tit călătoria, ca să încunjure primejdia ce în Autorităţi de prima instanţă.
tot locul căuta al nimici, şi cu el a ne perde (Continuare).
Şi pe noi. D-zeu însă îl feri de arma ucigaşă - - - « = » 1 In capitala ţării — antistele
şi nil întoarsă din toate căile sănătos, dar §. 97. Faptele limitate în §-ii 93, 94 cercual;
obosit şi istovit. şi 95, de cumva causează o daună care 2. In oraşe cu magistrat — pri
(Va urma,) petrece suma de şasăzăci coroane, şâ marul oraşului; în oraşe cu muncipiu,
vor judeca pe temeiul codicelului cri — senatul.
minal; din contră: dacă în cazurile în 3. In comune mici şi mari,— fibi-
Favorurile cari procedura judecătorească s’a pus răul (protopretoarele) cercual.
legii pentru dobândirea dreptului de volun în curgere numai la rugarea celui pă Ca for ae a doua instanţă
tar pe un an, pentru cei cari n’au terminat gubit, şi dacă acesta-şi reduce paguba [apelatioj
ce o cere la numai şasăzeci de coroane,
şcoale secundare. atunci judecata asupra afacerii rămâne
în competenţa forului pentru poliţia de 1. In comitate, — vicecomitele;
Se ştie, că mulţi tineri români câmp, competent în sensul acestei legi. 2. In oraşe cu muncipiu, — comi
absolvenţi de câte VI ori VII' clase §. 98. Toate faptele calificate ca tetul administrativ; în capitala ţârii, —
gimnasiale fac serviciul militar de 3 senatul.
exces din punct de vedere al poliţiei
ani, în credinţa că dacă n’au ajuns în de câmp, cari se comit în preziua du- Ca for de a treia instanţă (oel
clasa VIII gimnasială ori li-a sosit tim minecei şaua unei sărbători, mai departe:
pul de asentare, n’au drept de vo mai înalt.J
cele ce se comit în timp de noapte,
luntariat. Ministrul de agronomie.
ori pe cutare loc îngrodit, ori în butul
Legea însă permite ca şi acei ti admoniţiei făcute precum şi în cazul,
neri, cari n’au putut termina o şcoală când furul a venit cu trăsură, (car, cocie) §. 103. In afacerile cualificate în
medie până la etatea de 21 de ani, la locul de unde a furat, — cad sub această lege ca excese, este competent.
dar’ cari au fost în măsură a să pregăti
pedeapsă înnăsprită.
în particular — având şi numai 4,-5,. *) In restimp s’a adus legea art. 20 din
§ 99. Asupra unui om, care cade anul 1901: »despre simplificarea administra
6 ori 7 clase gimnasiale, reale, civile,
ori comerciale, să poată dobândi dreptul de nou în păcat (corniţe şi a doua oară ţiei* şi în această lege să dispune :
§. 23. Amendele toate cari întră în urma
de voluntariat pe un an pe cheltuelile fapt exceziv) şi dacă încă nu a trecut sentinţelor aduse de forurile administrative
proprii, în basa unui examen de ca doi ani dela înplinirea pedepsei pre în afaceri de excese, precum şi preţul obiec
mergătoare, să va aplica pedeapsa cea
pacitate, ce se depune în faţa unei telor confiscate sau aflate fără stăpân, com
mai aspră limitată în § ii 93, 94 şi 95,
comisiuni censurătoare exmise de mi- pet pe jumgtate comunelor, pe jumătate să
— îndoită. pun la dispoziţia ministrului de finanţe.
nisteriu.
Credem a aduce un mare serviciu §. 100. Dispoziţiile generale din Amendele cari întră din excese comise
adestor tineri români, dând în cele ur codicelele criminal referitoare la excese în afaceri de miliţie, compet pe jumătate co
munei la cate aparţine excesivul, eară cele
mătoare unele informaţiuni cu privire (art. de lege 40 din 1879) au vigoare lalte pedepse (amende), împreună cu valoarea
la acest drept, de care se poate folosi şi asupra faptelor cari sunt de pedpşit ob:ectelor confiscate şi a lucrurilor afl ite fără
în basa legilor şi instrucţiunilor în vi în senzul acestei legi, de cumva această stăpân, compet pe jumătate comunei pe al
goare la noi, pentru-ca să nu sufere lege nu conţine dispoziţii abătătoare. cărei teren sau comis excesul sau s’a aflat
vitele fără stăpân.
din cauza-necunoştinţei legilor. §. 101. Amendele (banii, pedepsele)
Comunele vor folosi amendele cari le
Atragem în special atenţiunea di cari incurg din pedepsirea din partea
compet în folosul săracilor locali. Eară su
recţiunilor gim nasiiior rom âneşti asupra poliţiei de câmp pentru excese, pe ju
mele din amende cari întră la ministrul de
acestor disposiţiuni. mătate compet fondului economic reg- finanţe să vor trece în budgetul statului.....
