Page 8 - Bunul_Econom_1906_04
P. 8
Pag. 8 BUNUL ECONOM Nr. 4
Nr. 739/905 a. f. c. x. d. Centarin. Contra morburilor de
Mxarendare de domeniu. stomach, precum lipsa de apetit, mis
Conţinutul medicamentelor de mai jos tuirea rea, catharul, şi aprindere de sto-
Domeniul fondului central scolastic din
districtul Năsâudului aflător pe hotarul com- sunt folosite de cei mai renumiţi pro mach, greaţa şi vomarea, sgâreiurile cele
munei Cianul Mare (comitatul Turda Arieş) fesori şi medici şi sunt recunoscute de mai grele. Leac sigur. Foloseşte şi la.
cu o poziţiune frumoasă în extensiune de ■_ ■■■■■ - cele mai bune. — ------ curăţirea sângelui P reţul 2 coroane,
1010 jugăre 1204 orgi Q] constătător din
pământ arător (circa 530 jug.) fânaţ (circa Bemeter solut. CaljodsarsapariL Mijloc excelent
360 jug) şi păşune (circa 90 jug) totul de j ■■■ pentru curăţirea sângelui la sifilis, mor
clasa primă şi a doua dinpreunâ cu edificii burile tinereţelor. i sticlă 2 cor.
de locuit şi edificii economice să va da pe kalisulfoguajacol,
calea lic taţiunei publice în arândă Începând Laxbonbos. închiderea scaunului e
din 26 Aprilie 1906 pe 6 eventual pe 10 ani contra tusei, răguşelii, du rerii de piept, cauza diferitelor morburi, precum pal
după olaltă. pitarea, ameţeli, dureri de cap şi altele.
Preţul de strigare ca arândă anuală e opticei, tusei m ăgâreşti, catharului\ ast- Deci cine sufere de închideree scunului
statorit cu 9372 coroane. mei, greutăţii de respirat, lungoarei şi
Licitaţia să ţine exclusiv cu oferte scri- tusei săci: .............-...... ... ■ ■- ■■■■....- ..- numai decăt să comandeze Laxbonbonsr
turistice Închise cari sunt de a să timite pănă zăhărele purgative, plăcute şi dulci la
în 20 Februar 1906 la 11 ore înainte de Vindecă sigur şi repede. luat. P reţul 8o fileri. 5 —
amiazi cu vadiu de 937 coroane la subscrisa
comisiune administratoare în Năsăud. Preţul 2 coroane. CORNEL DEMETER,
Oferentul trebue să declare în ofertul Caspic unsoare. Contra durerii de
său că cunoaşte condiţiunile de licitaţie şi de a p o te c a r în Grăştie — Szdszvâros
contract pe acelea le primeşte şt să supune oase, de oase, podagrei, reumatismului,
lor necondiţionat; recelilor, durerilor de cap, dinţi şi nervi, apoteca VLAD (lângă collegium).
Condiţiunile de licitaţie şi de contract precum şi scrintiturilor. Cele mai bă
să pot vedea în cancelaria fondurilor de unde trâne boale le vindecă. P reţu l 2 cor.
să pot lua în copie.
Din şedinţa comisiunei administratoare
de fondurile centrale scolastice şi de stipendiu
din districtul Năsăudului, ţinută în Năsăud
la 10 Ianuarie 1906.
D ornide O eraslm m. p. X>r. Sim ian N istor m. p.
preşedinte secretar
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Banat.
Dela 22—28 Ianuarie v. 1906.
Pum __ -- -- , -_ __
Luni 23. Armeni. Nădesul săsesc.
M arii 24. Almăşui mare (corn. Cluj). Mă-
~ _gheruş.
Mere. ' — " -
Jo i - ■ —
Viner 27. Ciozven.
Sâmb 28. Honda.
e provăzută cu cele mai bune mijloace
Dumineca Vameşului ş i. a Faris., gl .8, sft. 5,
technice şi fiind bine asortată cu tot felul
J)irm 22 A. Tur.oteiu 4 Veronica
Luni 23 M. Clement 5 Agata de caractere de litere din cele mai mo
Marţi 24- D. Xenia 6 Doroteia derne, e pusă în poziţiune de a putea
Mt rc. 25 (f) P. Grig. T. 7 Romuald
Joi 26 Cuv. Xnofont 8 Ioan executa ori ce comande prompt, cu cea
Vineri 27 (f)Ioan Chrisost 9 Apolonia mai mare acurateţă şi cu preţuri ieftine.
Sâmb 28 P. Efrem, S. 10 Scolastica
Totodată să îngrijeşte ca acelea să fie es
Redactor resp. ADRIAN CRISTEA tetic lucrate, după cele mai nouă modele.
Până de prezent să bucură de spri-
ginul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
ALTOI aceasta despre promptitudinea şi acurateţa
cu care efectueşte ori-ce lucrare.
4 # v i ţ i € # .t i # i f # f f # l i i i
Ca prima tipografie românească în
precum şi capeţi (surcei) şi rădăcini de acest mare comitat, să roagă de binevoi
viţa de vie europeană şi americană, torul sprigin al institutelor româneşti şi
să poate căpăta numii la
Prima şcoală transilvana de Yiţă de vie
T ot aci să tipăreşte: Comandele
din Mediaş (Medgyes) „BUNUL ECONOM" din afară să
revistă ptru agricultură
a lui industrie şi comerciu. efectuesc repede 1
Mihail Ambrosi,
proprietar de vii şi presidiul comisiei de
vierit al societăţii agricole săseşti din
Transilvania.
