Page 1 - Bunul_Econom_1906_09
P. 1

Anul  V II.                         Orăştie  (Szâszvâroa),  11  Martie  n.  1906.                                   Nr.  9














                     REVISTA         PENTRU         AGRICULTURA,               INDUSTRIE           ŞI   COMERCIU


         ORGAN   AL:   „Reuniunii  Economice din  Orăştie"   şi  „Reuniunii române de agricultură din comitatul            Sibiiului"

                     A B O N A M E N T E :                          A P A R E :               I|,            IN S E R Ţ IU N I:
         Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fi.)                        |  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
           Pentru  R o m â n i a   şi  străinătate  10  lei  pe  an.  In  flecare  Duminecă.   K   Abonamentele   şt  inserţiumle  se   plătesc   înainte:

                                                    la  aceea,  au  luat dela  a  doua,  în  urmă   lua  un  împrumut  până  Ia  600  coroane
              CamMnl (vecliselul).                  luat  şi  dela  a  treia  şi  aşa  mai  departe.  şi  aşa  mai  departe.
                                                    ca  se-1  poată  înoi  şi  pe  acesta  a  mai
                                                                                                     înaintea  legii  însă,  cambiul  are  o
                                                         Precum s’au perdot încrederea dintre   putere  mai  mare  ca  obligaţia,  de  oare­
                                    (Urmare  şi  fine)
                                                    oameni,  de  nu  se  mai  dau  bani  îm­    ce  cu  aceasta  te  mai  soroceşte  pe-la
              In  modul  acesta  s’a înfiinţat  primul   prumut  decât  pe  lângă  cambiu  sau  ob­  judecătorie,  pe  când  cu  cambiul  nu  te
        institut  (banca)  de  credit  şi  economii,   ligaţie,  aşa  a  început.acum  a  se  perde   mai  soroceşte  nicăiri,  ci  după-ce  ţi-1
         după  care  apoi  au  urmat altele  şi  altele,   încrederea  şi  de  a  mai  subscrie  cineva   protestează  banca  îl  trimite  numai  la
        aşa  că  astăzi  avem  peste  o  sută  de   ca  girant  (chizeş),  de  oare-ce  mulţi  au  judecătorie,  care  apoi  trimite  pe  ese-
        tovărăşii  de  acestea,  cari  dau  împru­  păţit’o  cu  garanţia  în  înţelesul  prover­  cutorul  de-ţi  preţueşte  şi  vinde.
        muturi  pe  cambii,  obligaţii  şi  alte  scri­  bului  unguresc:  »kezes  fizess«.          Cambiul  mai  are  încă  şi  aceea  în­
        sori  cu  garanţii,  încasşând  după  acelea                                            suşire  deosebită,  că  poate  se  esecuteze
                                                         Nu-i  vorbă,   împrumuturile    sunt
        apoi  dobânda  lor  scrisă  în  statutele  pe                                           pentru  suma  de  pe  el  nu  numai  pe
                                                    bune,  dacă  omul  le  face-  cu  cap  şi  tot
        basa  cărora  s’au  înfiinţat.                                                          accepta nt,  adecă  pe  acela,  care  a  luat
                                                    aşa  chiverniseşte  şi  -banii  împrumutaţi,
              îndată ce  s’au  deschis  băncile  cu   6a  aceia  se  nu  se  piârdă,  ci  se  aducă   împrumutul,  ci  pe  ori-care  dintre  ga­
        împrumuturile  mai  eftine,  unii  dintre   dobânda  de  lipsă  şi  la  timp  nu,  numai   ranţii  subscrişi  pe  acela.  Aceştia trebue
        oamenii  noştri  au  început  a  alerga  pe   pentru  bancă,  ci  chiar  şi  pentru  omul,   se  împrocesueze  apoi  şi  pe  datoraş,  ca
        la  acelea,  după  împrumuturi,  ca şi  când   care  lucră  cu  acelea  ,               se-şi  scoată  suma  plătită  pentru  el.
        li-le-ar  fi  dat  de  cinste..  Dar  pe. cum   ■  Cele “"mai "Uşoare:            ^
        se  căpătau  de  ieftin  împrumuturile,  aşa                                            şi  din  altele,  unele' institute  de  credit,
                                                    pe  la  bănci  şi  privaţi  se fac  cu  cambifll.
        le  cheltuiau  acum  de  cu  uşurinţă  pe                                              au  început  a  înlocui  cambiul  cu  obli­
                                                    Acesta  este  o  hârtiă  de  valoare  pusă
        toate  nimicurile,  aşa  că  numai  odată   de  stat  în  circulaţiunea  zilnică,  pentru   gaţiunile  de  întabulare,  prin  cari  se  in­
        se  pomeneau,  că  nu  mai  au  nici  o  para   ca  să  se  poată  face  împrumuturile  de   tabulează  la  cartea  funduară  întreaga
        din  tot  împrumutul,  făcut  dela  bancă.  lipsă.  Dupâ-cum  e  timbrul  cambiului    avere  a  celui  ce  face împrumutul  şi  nu
             Sorocul  pentru  plată  însă  odată    de  mare,  aşa  se  poate  face  şi  împru­  se  destăbulează  până  când  nu  s’a  re-
        vine  şi  dacă  n’ai  bani,  trebue  se  iai  de   mutul.  Astfel  pe  un  cambiu  de  10  fileri   plătit  întreg  împrumutul.
        unde  sunt,  ca  se  nu  rămâi  de  ruşine.   se  poate  lua  un  împrumut  până  la        Bine  ar  fi  ca  economii  noştri  se
        Aşa  au  făcut  apoi  şi  unii  din  economii   150  coroane,  pe  unul  de  20  fileri  se   nu  aibă  lipsă  nici  de  împrumuturi  cu
        noştri.  Au  luat  împrumut  dela  banca    poate  lua  un  împrumut  până  la  300    cambii,  nici  de  cele  cu  obligaţiuni,  ci
        cutare,  apoi  ca  se  poată  înoi  cambiul  coroane  pe  unul  de  40  fileri  se  poate  fie-care  să-şi facă  necazul  cum  şi 1  poate.

            ^   F O I Ţ A                ^          o  snoavă  de  unde  să vedeţi singuri că femeea   Vorbe  de-al  de  astea  auzea  de  multe-
                                                    ne’nfrânată  e  ca  roibul  fără  frâu,  te  duce  si   ori  flăcăul  nostru  dela  prietenii  săi,  dar’  el
                                                    pe  tine  şi  pe  ea  în  prăpastie.       nu  voia  în  ruptul  capului  să  pună  temei  pe
        Femeea necertată ca moara neferecată,            Era  o  dată  în  satul  nostru  un  flăcău   ele......
               —  Snoavă  din  popor.  —            de  gospodar,  care  dintre toţi flăcăii  satului de   Viindu-’i  şi  lui  timpul,  să  ’nsură  cu  fa­
                                                    pe  vremea  lui  să  ţinea  mai  isteţ  şi  mai  cu   ta  unui  gospodar  tot  din  satul  acesta,  cu  a-
             «Până  ce  părul  ăsta,  din  negru ca pana   cap:  ceea-ce  ziceau  alţii  lui  nu-’i  plăcea;  lu­  vere,  cu  minte  şi  frumoasă  coz,  căci  de,  nici
        corbului  cum  era,  să  înălbească  ca  zăpada   mea  după  capul  lui  era  cu  josu  în  sus;  cele   el  nu  era  tocmai  de  lăpădat.
        cum  îl  vedeţi,  mi-s’a  întâmplat  să  văd  multe   zise  cu  aţâţa dreptate  de  bătrân î  păţiţi,  el  le   La  început  însurăţeii  noştri  să  iubeau
        şi  s’aud  şi  mai  multe,  şi  cu  dragă  inimă  vă   credea  poveşti.                şi  trăiau  ca  fraţii:  nimic  nu  făcea  unul  fără
        învăţ,  ca  pe  fii  mei;  voi  numai  să  mă ascul­  »Mă  proştilor»,  zicea  el  de  multe  ori   altul,  ceea-ce  zicea  sau  ‘făcea  unul,  era  bun
        taţi,  că  nici-odată  nu-’ţi  greşi*.  Astfel  începu   cătră  ceialalţi  flăcăi,  «scurţi  mai  sunteţi  la   făcut  şi  de  celalalt.  Intr’un  cuvânt,  trăiau aşa
        moş  Iuon  Vlad,  cu  vorba  lată  dar’  aşezată,   minte,  de  credeţi  toate  câte  le  auziţi;  nu ve­  de  bine,  vorba  ceea,  de.  mâtîcau  amândoi
        cătră  o  grămadă  de  oameni  de  toată  mâna   deţi  că  toate  îs  poveşti  şi  snoave  şi  voi  le   dintr’un  ou.  Mai  pe  urmă  însă,  lucru  să cam
        ce  stau  la  sfat  în  drumul  mare.      luaţi  înadins  după  capul  vostru  cel de găină.»  schimbă.  însurăţelul  nostru,  care  nu  punea
             Dragii  moşului,  în viaţa  voastră  cerce-   «Fie,  mă,  şi  aşa  cum  ne  crezi»,  îi  spu­  nici  un  temei  pe  vorbele  bătrân lor,  avea  în­
        taţi-vă  casa  şi  nu  lăsaţi  femeea  de  capul  ei   neau  ceialalţi  flăcăi,  noi  n’avetn  habar,  dar’   credere  în  dragostea  nevestei   şi   o  lăsa
        că  muerea-’i  păr  lung  şi  minte  scurtă;  de  te   mai  degrabă  tu  cu  isteţimea  ta  să  nu  dai   de  capul  ei.  Dar’  femeea  atâta  aştepta,,  să
        laşi  după  capul  ei,  dai  în  gropi,  că  te  duce   peste  dracu,  şi  tocmai  când  te  vei  păli  cu   aibă  încrederea  bărbatului  şi  să  fie  lăsată  în
        pe  unde  a  dus  surdu  roata  şi  mutu  iapa.  capul  de  pragul  cel  de  sus,  mi-’i  că-’i  zice   banii  ei,  c’apoi  las’  pe  ea.  Muierea-’i  tot  mu-
             Şi  ca  să  nu  credeţi  că  toate  acestea   cu  toată  inima,  că  rău  ai  făcut  de n’ai ascul­  ere;  vorba  ceea:  apa  Ia  matcă,  şi  omul  la
        sunt  numai  nişte braşoave, ascultaţi să vă spun  tat de cuvintele  bătrânilor, dar’ o fi prea târziu*.  teapă.  Fiind  făcută  din  coada  pisicii,  trage la
   1   2   3   4   5   6