Page 6 - Bunul_Econom_1906_09
P. 6

v  Pag. 6_____________               ■   /  -         BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  9


       general  despre  activitatea  direcţiunei in   apelor,  sondări de  apă  şi  subsol,  espro-   nu  înţeleg  de  ce râdem   fiind-că  nu­
       -1905,  cetit  de  secretarul  Victor  Tor-   piări  (pentru  căi  ferate,  canalisări  ş.  a.)   mai  noi  ştim.
       dăşian,  a  fost  luat  la  cunoştinţă;  soco­  planuri  devise, ^trasări,  edificări  şi  finan-   Odată  eram  la  un  concert  plicti­
       telile  purtate  în  mod  corect  de  cassa-   ţiări  de  case  de  locuit,  şcoale,  biserici,   sitor.  In  baucă,  înaintea  mea, sta  o  prier
       rul  P.  Ciora,  au  fost  aprobate.  S’a  vo­  capele,  vile, - cripte,  superedificate  eco­  tenâ  a  mea.  In  vremea  concertului  eu
       tat  mulţămită  protocolară pentru sumele   nomice,  magazine,  fabrici- ş.  a.  Amelio­  i-am  bătut  mereu  pe  umăr  cu  degetul
       dăruite  fondului  »Asilului«  de  directo­  rări  de  pământuri,  regulări  de  nuri  şi   şi  i-am  spus  fel  de  fel  de  glume,  încât
       rul  Lucuţa  cu  312  cor.,  de  secretarul   văi, acuaducte şi  cloace comunale,  iazuri,   ea  abia  îşi  ţinea  rîsul.  Dar’ am.  păţit-o f
       Tordăşianu,  cu  234  cor.  Direcţiunea  a   canale  de  mori,  mori,  fântâni  comune   Un  domn,  care sta  lângă  mine,  să  ener­
       fost  însărcinată  a  acuira  cât  mai  mulţi '  şi  arteziene  ş.  a.  Devize  de  lucrări  la   vase  şi-mi  zise  brusc:  »Ia,  te  rog,  ţi­
       membrii  spre  a  să  putea  înfiinţa  secţia   cerere  gratuit  şi  franco,  Amintim,  că   n eţi  gura!»  Domnul  era  —•  telegrafist
       a  2-a  cu  300  membri.  Expirând perio­   consistorial  archidiecesan  de  Alba-Iulia   şi-mi  urmărea  semnele.  Fiind-că  eu  no
       dul  de  3  ani  (al  2-lea)  de  când  direc­  şi  Făgăraş  l’a  numit  pe  dl.  Negruţiu  îmi  deschisesem  de  loc  gura,  şi  el  m’a
       ţiunea  a  funcţionat,  s’a  ales  o  nouă di­  inginer  archidiecesan.                provocat  să mi  ţin  gura,  am  început  să
       recţiune  constătătoare  din  dnii  Pant.                                              rîd  ca  o  nebună».
       Lucuţa,  prezident-direetor,  Victor  Tor-
                                                                 A V I Z .
       dăşianu,  secretar,  Petru  Ciora,  cassar,                                            Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi Banat.
       iar’  membrii  Iul.  de  Bardoşy,  insp. şcol.   Dela  1  Aprile  a.  c.  revista  noastră
                                                                                                   Dela  26.  Febr.  până  la  4.  Mar.  v.  1906.
       penz.,  Alexiu  Oniţiu  jude  r.  în  penz.,   să  va  expedă  numai  la  adressa  celor,
       Dr.  Petru  Şpan,  profesor seminerial, Ier.   cari  până  atunci  vor  trimite  costul  de   Dum   26.  Turda.
                                                                                              Luni    27.  Almakerek.  Reba  veche.  Bistriţa
       Preda,  Iosif  Enescu,  paroch.  N.  Dom-   abonament  arătat  în  fruntea  foaiei.
                                                                                                         (până  in  l  Martie  numai  târg de-
       nariu,  cizmar,  Iosif  Marcu,  pardositor,     Rugăm  deci  din  nou  şi  cu  înzi-              vite)  Budapesta  (ţine  14  zile).
       Ioan- Duşe,  cojocar,  Florea Crucjţă, croi­  stenţă  pe  toţi  st.  abonenţi,  cărora  s’a       Cianadul sârbesc şi nemţesc. Cluj.
       tor,  Simeon  Stoiţă, epitrop, Petru Stoica   espedat  şi  a  primit  numerii  de  până           Kecskerr.dt  (până  in  28-lea). Ola-
       şi  George  Arpăşan,  econom.              azi  ai  revistei  noastre,  să  bnevoiească           fâlău  mare.
                                                                                              Marţi   28.  Carţfalău.  Ciachi-Gârbău  (până
                           *                      a  trimite  urgent;  preţul  abonamentului             în  1  Martie).  Dezna.
            Deputaţi  la  sinodul  archi-  atât  de  mic  la  adressa  administraţiunei       Mere.   1.  Cagu.  Orăştie.
       dieoesan.  Colegiile  electorale  pentru   »Bunul  Econom«  în Orăştie.  Szâszvâros    Joi     2.  Aletea.  Baia  de  Cris.  Gyorok.
       alegerea  deputaţilor  din  cler  a  fost con­                 Administraţiunea,       Vin.    3/  Berzova.  Brad.  (eom. Hunedoara).
       vocate  pe  Joi  în  23  Febr.  v.  a.  c.  şi                                                    Goroslăul  de  Someş.  Med>aş. Si­
                                                                                                         ghişoara. Timişoara (până în  7-lea
       sa  ales  de  deputaţi  clericali  în  cercul                                                     în  3 lea târg de viţe cornute, 3—4
                                                      :    f  i  i  t  i  i  m  .
       Devei  Ioan  Papiu,    protopresbiter  în                                                         târg  de  porci  şi  oi,  4— 5jârg de
       Sibiiu;  în  cercul  Gioagiu  VIII,  Vasilie                                                      cai,  si  toate  5 zile târg de marfă).
                                                       Se  faoe  tot  mai  cald.  Ornito-
       Domşa,  protopresbiter  în  Orăştie.  Der                                              Sâmb   4.  Cubin.
                                                  logul  german  Scfruster  vrea  să  dove­
      spre  celelalte  cercuri  n’avem  ştire.
                                                  dească,  că  clima  lg  noi  şi  spre  mează-     Dumineca  2-a  în  Post,  gl.  5,  sf.  10.
            Duminecă. în  26  Febr.  să vor ţinea
                                                  noapte  va  fi  tot  mai  caldă.  El  a  ob­  Dum   26  P.  Porfirie   11  Heracliu
      alegerile  pentru  deputaţi  mireni.                                                    Luni    27  P.  Procop     12  Gregoriu
                                                  servat  că  multe  ..paseri  cântăţoare  şi
                           *                                                                  Marţi   28  Pi  Vasiliu   13  Rosina
                                                  călătoare,  cart  pâftă  acum  se  duceau
            Xtt  mii  de cazuri a făcut minune    vara  în  ţări  mai  Calde,  de  câtva  timp   Mere.  1  M.  Eudochia  14  Matilda
                                                                                                                        15  Logm
      dl  Albert  Muller  (Budapesta,  V. Vadăsz   tot  mai  mult  rărbân  şi  earna  la  noi  şi   Joi  2  M.  Teodot  16  Heribert
                                                                                              Vineri
                                                                                                       3  M.  Eutropiu
       utcza  42 /G.)  cu  invenţia  sa: crucea  du   nu  se  prea  prăpădesc  de  Irig.  Afară   Sâmb  4  C.  Gerasim  17  Gertrud  ‘
       plă  electro-magnetică  nr.  86,967  R.  B.   de  aceasta,  paseri  din  ţinuturile  polare,   Redactor  reSp.  A D R IA N   C R IS T E A
      Astăzi  ne  aflăm  de nou  în  poziţia  de  a   cari  veniau  cu  droaia  la noi,  acum tare
      publica  două  scrisori de recunoştinţă, pe   puţin  vin.  Schuster  a  mai  observat,  că
      cari  le-a primit inventatorul acestui cruci.   în  Germania trăesc  în  vremea din  urmă
      Acestea  sunt:  Stimate  dl  Nuller!  Re­   astfel  de  paseri,  cari  până  acum  se  gă-
      zultatul,  la  care  să  ajunge  cu  apara­  siau  numai  în  zona  caldă.
      tul  d-voastră,  e  minunat.  Prin  folosirea                                           că  un  medicament  care  furnisează  organiz-
      acesteia  m’am  vindecat  pe  deplin  de                                                mului  puteri  nouă,  face  posibil  acestuia  să
                                                       Cum  vorbesc  telegrafistele.
      durerea  reumatică,  de  care suferam. Pri­                                             oprească  boalele  ameninţătoare.  Aceasta  şă
                                                  »N oi  n’şvem  nevoe  să  ne  deschidem
      meşte  deci  sincera  mea  mulţămită.  Cu                                               poate ajunge  prin  Emulz unea  Iui  Scott,  care
                                                  gura«  zicea  6  cucoană  telegrafistâ  »şi
      distinsă  stimă  F.  Lindenschit  (Nemet-                                               este un preparat plăcut  la  gust şi  uşor de mis­
                                                  totuşi  putem  să  vorbim,  să  ne  spunem
      Palanka)  la  11  Februarie.  —   Prea  sti­                                            tuit, din  cea mâi  fină  unsoare de  peşte medici­
                                                  glume şi  să  stăm  la  taifas.  Odată  eram
      mate  d-le  Muller!  Te  rog  a-’mi  trimite                                            nală  amestecată cu hipofosfiţi  de var şi natron.
                                                  într’o  societate  şi  am  văzut,  departe  de
      încă  un  aparat  al  d-voastrâ,  care  mi a                                                 Untura de  peşte  medicinală  promovează
                                                  mine,  pe  o  prietenă  a  mea.  Ne  plicti­
      ajutat  contra  durerii  de  inimă,  şi  de
                                                  seam  amândouă  Am  fi  stat  de  vorbă,    formaţiunea  de  carne  robustă  iar’  hipofosfiţii
      care  am  lipsă  pentru  o  amică  a  mea.
                                                  dar’  nu  puteam  s’ajung  nici  eu  la  ea,   întăresc  nervii  şi  potenţează  forţa  vitală.
      Cu stimă,  Pilma  Wark (Agram, la 31/1.)
                                                  nici  ea la  mine.  Atunci  am luat  o chee      Pentru  veritabila  EM ULSIUNE  a  lui
                           *
                                                  şi  am  bătut  pe  spatele  scaunului  cu­  SCO TT  garantează  semnul  adaus  aici;  »un
            Birou  de  Întreprinderi  teoh-       vinte,  ca  la  telegraf.  Prietina  m’a  înţe­  pescar  ducând  pe  spate  o  ştiucă  mare.»
      nioe.  Dl  inginer  dipbmat  Ioan  F.  Ne-   les  şi  mi-a  răspuns.  Am   vorbit  mult    Se  capătă în  toate farmaciile.
      gruţiu  din  Blaşiu  aduce  la  cunoştinţa   aşa  împreună.  Puţini  au  observat  bă­
      publicului  român,  că  şi a  deschis  în   tăile  cu  cheia,  dar’  nimeni  nu  ne a  în­    Cu  provocare  la  această  foaie,  trimi­
                                                                                                     ţând înainte  75 fii. în maree poştale
      Blaşiu  un  birou  de  întreprinderi  tech-   ţeles.  Când  voim  noi  telegrafistele  să        serveşte  cu  sticlă  de  model
      nice,  provăzut  cu  toate  cele  necesare,   vorbim,  când  sunt  alţii  de  faţă,  fără  ca          Dr.  BUDAI  EM IL   8— 10
      ca  să  poată  presta  lucru  bun  şi  ieftin.                                                       »Vdrosi  gydgyszertăra»
                                                  ei  să  ne  înţeleagă, ne  prindem  de mână
           întreprinde:  măsuri de  pământ  (su­  şi  cu  degetul  ne  batem  una  alteia  în        BUDAPEST  IV.,  Vd'-zi-utcza  34/50.
      prafaţă  şi  nivou),  comasări,  segregări,   palmă  semnele  telegrafice.  De  multe-  o  sticlă  veritabilă  costă  2  K.  50 fii.
      împărţiri  de  moşii,  măsurarea  celerităţii  ori  ne  surprind,  cei  de  faţă  râzând  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8