Page 2 - Bunul_Econom_1906_30
P. 2

B U N U L ' E C O N  O  M          ;________ ___________          Nr.  30

     mK im ia  c i  în  comitatul  Sibiiului  repetiţie  statul,  confesiunile,  singuraticii  învăţământul  din  obiectele  generale-  îl
     « w lf r f   acum  economii  noştri  unii  cu  şi  corporaţiunile.                     provăd  învăţătorii  şcoalelor  elementare
     alţa pe  terenul  economiei  de  câmp  şi      :  înfiinţarea  şcoalelor  economice  de   din  comună,  — la  şcoala economică cu
     vite,  preotm  şâ  pe  acela  al  însoţirilor   repetiţie  cu  caracter  necomunal  numai   învăţător specialist învăţământul  de spe­
     economice,  aşa încât  să  poate  zice  fără   în  acel  caz  liberează  comuna  de  orga­  cialitate  îl  prevede  un  învăţător  deose­
     tăuni,  ci  acest  comitat  este  unul  din­  nizarea  şcoalei  economică  de  repetiţie:   bit  numit  sau  ales  în  postul. învăţăto-
     tre  cele  mai  înfloritoare,  în  ce  priveşte   1.  dacă  toţi  cei  obligaţi  la  învăţămân­  resc  de  specialitate  sistemizat  în  acest
     starea materială înfloritoare a locuitorilor.  tul  de  repetiţie  beneficiază  de  instruc­  scop,  —  învăţământul  din  obiectele ge­
          O  soră  mai  tinârâ  a  şcestei  reu­  ţiune,  2.  dacă  şcoala  economică  de  re­  nerale  însă  îl  provăd  învăţătorii  şcoale­
     niuni  este  cea  dela  Orâştie,  care  s’a   petiţie  cu  alt  caracter  satisface  de  fapt   lor  elementare  existente  în  comună.
     născut  numai  la  anul  1899.  Dar’  deşi  toate  condiţiunile,  respective  prelucrâ      Organ:zarea  şcoâlei  economice  de
     aceasta  până  acum  este^*nu'rft"â1  o  co­  tot  materialul  de  învăţământ  marcat  în   repetiţie  cu  învăţător  specialist,  deose­
     pilă  zburdalnică,  totuşi  poate  arăta  şi  această  organizaţiune  şi  în  acest  plan   bit  este  de  dorit  In  comunele, . a)  cari
     ea  multe lucrări  săvârşite  în folosul  ob-  de  învăţământ.                         au  un  hotar  mare,  şi  prin  urmare  lo­
     ştei  româneşti.  Intre  acestea  sâ  poate                ■■§:  10.'                  cuitorii  lor  să  ocupă  în  genere cu agri­
     număra  de  sigur  şi  înfiinţarea  organu­     Dacă  pe  lângă  o  şcoală  poporală   cultura;  b)  unde  comuna  este  în  stare
     lui  său  »Bunul  Econom «,  care  acum    elementară  să  organizează  şcoală  eco­   a  da  din  propria  putere  pentru  scopu­
     de  7  ani  este  un  străjer  neadormit  al   nomică  der  repetiţie,  şcoala  de  repetiţie   rile  învăţământului  practic  un  teritor
     intereselor  economice  nu  numai  din     generală  a aceleia  să  sistează.  Din  con­  mai  m<ire,  de  15—20  jugâre  catastrale
     acest  comitat,  ci  de  pretutindenea,  pe   tră,  în  comuna  în  care,  afară  de  şcoala   şi  pe  acesta  este  capabilă  a-1  provedea
     unde  odată  a  putut  străbate  cu  plugul   de stat, mai sunt una sau mai multe şcoale   corespunzător  scopurilor  învăţământului
    său  oţâlit,  ca  să  spargă  pământul  îm-   confesionale,  şi  pe  lângă  aceste  nu este   economic;  c)  unde  numărul  copiilor  de
     petrit  de  nelucrare,  aşa  ca  acela  să   organizată  şcoală  economică  de  repe­  ambele  sexe  obligaţi  la  învăţământul
     poată  produce  apoi roduri  îmbelşugate.                                              economic  de  repetiţie  face  cel  puţin
                                                tiţie,  toţi  cei  obligaţi  la învăţământul de   120;  d)  unde  poate  provedea  teritorul
          Dacă aceste  două reuniuni  precum  repetiţie  în  loc  sunt  datori  să  frecven­  de  praxă  cu  sala  trebuincioasă  de  în­
  ■  ■  şi  organul  lor,  nu  au  putut  să  facă  şi  teze  şcoala  economică  de  repetiţie  ce   văţământ  şi  cu  edificiile  necesare  în
    mai  mult  până  acum,  vina  de  sigur nu  este  în  legătură  cu  şcoala  de  stat.   scopul  economiei.
    este  a  lor*  ci  a  acelora,  cari  ar  trebui
    să  le  sprigineasCă  mai  bine.  Să sperăm                 Cap.  II.                                    §.  i a
    însă,  că  în  viitorul  cel  mai  apropiat  să  Modalităţile  organizării  şcoalei  econo­  La  organizarea  şcoalei  economice
    va  spori  şi  oastea  lor,  cu  oşteni  har­  mice  de  repetiţie,  teritorul  pus  în  ser­  de  repetiţie  primăria  comunală  proce­
    nici  şi  însufleţiţi  pentru  interesul  ob­  viciul învăţăinântului practic, provederea   dează  în  modul  următor:
    ştesc,  atunci  apoi  de  sigur  va  urma  şi        cu  recuizitele  necesare^              l .  Inspecţia  locală  a  şcoalei  eco­
    pe  acest  teren  o  biruinţă  măreaţă.                                                 nomice  de  repetiţie  cu  caracter  comu­
                                                                 §  n .                     nal  o  provede  scaunul  şcolar  comunal.
                             Io a n   Georgescu.
                                                     Şcoala-  economică  de  repetiţie  să  Prin  urmare,  dacă  in  comună  nu  ar
                                                poate  organiza  în  două  feluri:    sau   exista  şcoală  comunală,  —•  reprezen­
    Şcoala  economică  de  repetiţie.           ca  şcoală  economică  de  repetiţie  stând  tanţa  constitue  scaunul  şcolar  comunal
                                                în  legătură  organică  cu  vre-o  şcoală  în  senzul  §-lului  9  al  art.  de  lege
                                    (Urmare.)   poporală  elementară ..  b)  s’an  cu  totul  XXVIII din  1876  In scaunul şcolar eoni
                      §.  9.       -      \     independentă.                               stituit  pentru  scopurile  şcoalei  econo­
          Afară  de  comună, ca susţinător ob­       La  cea  dintâiu  atât  învăţământul  mice  de  repetiţie  să  vor  alege  pe  cât
    ligat  al  şcoalei  economice  de  repetiţie,  de  specialitate  —  pe  lângă  un  onorar  posibil  astfel  de  indivizi,  cari  manipu­
    mai  pot  înfiinţa  şcoală  economică  de   corăspunzător  de  trebue  fixat  —  cât şi  lează  independent  cu  succes  o  econo-

               F O I   Ţ  A  ^                       Şi  cu  ochiul  când  îi  face
                                                     Pluguleţului  de  zor,
                                                     Să-i  dea  brăzda  ce-1  preface                    ,  -- «—»...
             (E âatecul  ogorului.                   Sîn  de  maică  roditor.  —                 Un  pustnic  trăia  într’o  pădure  fără  să
                                                                                            se  teamă  de  fiarăle  sălbatice;  el vorbea  şi să
          Am  o  ţară  am o  casă,                   Inima  în  mine  creşte                înţelegea  cu  dânsele  de  minune.
          Am  un  neam,  am  un  ogor...             Şi  dă  mugur  de  ’nflorit,                Intr’o  zi  pustnicul  sâ  întinse  sub  un
          Cui  mă  plânge  zicu-i:  »lasă,           Şi  ca  mine  voiniceşte,              copac;  tot  acolo  să  adunară,  pentru  a  pe­
          Nu  mă  tem  de  viitor«!                  Cine  ’n  muncă-i  potrivit?           trece  noaptea, un corb, un porumbel,  un  cerb
                                                                                            şi  un  serpe.  Aceste  animale  începură  a  dis­
          Drag  sunt  ţării  —  ea  mie  dragă;      Şi  ca  mine  Cine-şi  poartă          cuta  între  ele  asupra  origine!  răului  în  lume.
          Casa,  —  nu  pot  fără  ea;               Floarea  hărniciei  lui?                    Corbul  zise:
          Neamul,  —  ’mi  inima  ’ntreagâ,          Cui  îi  bate  sporu’n  poartă              —  Eacă  dela  foame  he  vine  tot  răul.
          Iar’  ogorul  viaţa  mea.                  Cum  îmi  bate  mie,  —-  cui ?             Când  îţi  poţi  găsi  hrana  şi  mănânci  în
                                                                                            linişte  acăfat  de  o  cracă,  totul  îţi  surîde,  to­
          în  ogor  le  văd  pe  toate,              Doamne,  ţine 1  temelie               tul  e  bun  şi  îmbucurător.  Dar’  ia  să  ajunezi
          El,  la  toate-i  legământ:                Vieţei  noastre,  tuturor,  —          numai  două  zile  şi  ai  să  vezi  că  nu-ţi  dă
          Să-mi  încapă  ’ntr’însul  poate           Că  prescura  sfântă,  —  ţie          inima  nici  măcar  sâ  priveşti natura.  Te  simţi
          Bucuria  pe  pământ.                       Ţi-o  aducem  din  ogor!               agitat,  nu-ţi  găseşti  loc,  n’ai  un  minut  de li­
                                                                        N.  Rădulescu-Niger.  nişte.  —  Dacă  ăi  vedea  atunci  o  bucată  de
          De  sub  nea  când  mi-s’arată                                                   carne  e  şi  mai  rău:  te  repezi  asupra-i  fără
          Ici  cu  grâul  înfăţit,                                                          să  te  mai  gândeşti.
          Ici  cu  faţa  lui  curată                                                             Poate  să  te  zdrobească  cu  petri,  să  te
          De  tărâm  întinerit;                                                            slăşie  cânii  şi  lupii,  tu  nu ţi  laşi  prada.
   1   2   3   4   5   6   7