Page 4 - Bunul_Econom_1906_30
P. 4
4 BU NU L ECO NOM Nr. 30
'H*nnd arat, nare nevoie sâ’nşele lumea In grădina de pomi. Pomii pe timp roânz. 2. Armăsari şi mânz-armâsari. 3.
ca tmbrâcâminte scumpă, ca sâ-’şi as secetos trebue udaţi şi mai trebue tă Grupe de prăsilă constătătoare din cel
cundă lipsa. Lumea îl ştie că are vite, iate toate crăcuţele date dela rădăcină puţin 5 — 6 cai: 2—4 ieps de prăsilă:
casă bună, pământ bine lucrat; pe şi de pe tulpină, de pe la 20 ale lunei 1—3 de 3 arii, 1—3 de doi ani, 1— 3
când săracul n’are ce arăta lumei să poate începe cu altoitul cu mugurii de un an. 4 Cai de plug, cu părechea.
şi vrea s’o ’nşele măcar cu hainele. Ar crescuţi în acest an, 5. Cai aflători în proprietatea ţăranilor.
fi de dorit s’avem la sate nu lux, In grădina de legume să începe 6. Cai de căruţe: a) în posesiune pri
ci traiu bun. Casa ţăranului să fie casă, cu culesul mazărei şi a lintei, să recol vată. Caii să pot prinde la căruţe după
cn două camere, cu ferestre mari, po tează sâmânţele de morcov, păstârnac, plac, unul singur sau în câte 2, 3, 4;
dită. Să aibă grajduri pentru vite, gră pătrunjel, de sfeclă, de salată, conopidă, b) în posesiunea comersanţilor. La apre-
dină cu pomi, curte curată, toate în varză, gulii, şi ceapă etc. citarea cailor de trăsuri să vor lua în
grădite şi’n bună stare: Îmbrăcămintea In podgorii. Dacă viia nu s’a plivit, conziderare nu numai caii şi mânatul
să-i fie curată, sănătoasă şi frumoasă, şi nu s’a săpat până la 20 ale lunei lor* ci şi adjustamentul trăsurilor şi al
să nu-’şi părăsească portul naţional pen st. v., aceste lucrări trebue amânate vizitiilor. 7. Cai de călărit.: a) în "pose
tru stamba deochiată dela târg. până când strugurii au început să dea siune privată călăriţi de domni civili şi
( .: '' '■ , (Va urma). în copt. ofiţeri; b) în posesiunea neguţătorilor
de cai. Ca premii sâ vor împărţi: me
Lucrările^ agricole în luna Iulie. Vilele de muncă trebue bine hră dalii de aur, medalii de argint, medalii de
nite* cu nutreţuri verzi şi cu grăunţe
(Urmare şi fine;. uruite. Ca vitele să nu fie înţepate de bronz şi diplome de recunoştinţă' execu
Mazărea, să recoltează când pâs- muşte să se spele pe corp cu apă în tate în mod artistic. Peste acestea să va
tăile cele de jos sunt coapte, culesul care s’a fiert foi de nuc. După-ce s’a împărţi premiul de onoare al oraşului Bra
să face dimineaţa totdeauna pe un timp ridicat gtâal de pe câmp şi după-ce şov pentru cei mai buni cai de trăsură
frumos şi liniştit ca boabele să nu se miriştele s’a păscut de oi şi alte ani şi pentru cel mai bun cal de călărit.
scuture, după recoltă să treeră, după male să pot ara şi sâmâna cu mohor Observări: Toţi caii trebue să fie
aceia să vântură şi boabele să păstrează amestecat cu meiu sau cu muştar alb, reprezentaţi, * mânaţi, călăriţi eventual
în magazie. Mazărea poate să producă sau cu hrişcă amestecată cu meiu sau folosiţi la sărit, în modul prescris din
la hectar 20—30 hectolitri. In econo muştar, şi dacă timpul va fi ploios, în partea comitetului. Comitetul îşi reservă
mia domest'că să întrebuinţează ca păs toamnă vom ave'a un bun nutreţ pen dreptul de a statori feliul şi mărimea,
tăi şi boabe uscate, ca şi la hrana ani tru toate vitele. premiilor amăsurat participării şi a cva-
malelor mai cu samă la îngrăşatul por Tunsul meilor. Unii ciobani tund lităţii. Comitetului îi stă în voiă liberă
cilor. Vrejii de mazăre să pot întrebuinţa meii, a căror lână este căutată de plă- de a transpune premiile nefolositoare
la hrana vitelor cornute. pomari, tot în această lună să despart intr’o gtupă de premiate asupra altor
Cositul mohorului, porumbului şi mielele de berbecuţii cari s’au lăsat de grupe. Anunţări pe coaie de anunţare
al sorgului. Când aceste nutreţuri nu prâsilâ. — trimise anume spre acest scop —
să dau în stare verde ca hrană anima Albinele. Pe la 20 Iulie sâ începe pentru caii, ce să vor aduce la târgul
lelor, atunci îndată ce au înspicat să cu recolta mierei, care trebuie sâ se de cai de lux, precum şi modalitatea
de ocrotire: boxe, păreţi lari sau lo
cosesc şi să face fân, şi ast tel să dă ca facă într’o zi mai noroasă, când căldura
curi îngrădite sau despărţite prin pringi,
hrană vitelor. Când aceste nutreţul i nu este mai scăzută, fiind-că în stup să
sunt a să trimite cel mai târziu până
să pot usca din cauza timpului prea găsesc mai puţine albine. Retezatul fa
la 12 August 1906, la magistratul Bra
ploios, să pot păstra în anumite gropi gurilor să face mai puţin La recoltă
şovului, secţia III, etagiul II, Strada
unde dospesc, şi în cazul acesta poartă trebuie să avem în vedere şi starea tim
Porţii nr. 63.
numele de nutreţ murat, sub care stare pului ca albinele sâ poată înlocui ceea-
să dau vitelor în timpul ernei. ce s’a recoltat. Prezidiul de onoare: Dr. George
Culesul cânepei. Cânepa sămănatâ • Albina». V. 8. M w ja . Szekely de Kilyen prefectul comitatului
în luna Aprilie pentru fuior, să culege Braşov şi Carol baron de Pflanzer Bal-
în această lună când tulpinele capătă P r o g r a m tin generalmajor ces. şi reg.
o coloare galbenă. Aceleaşi lucrări pe Prezidiul: Dr. Frideric Jekel con
care le-am văzut la recolta inului să fac pentru primul târg de cai de lux ce să va ţinea în silier- reg. şi vice-pretect al comitatului
Braşov dimpreună cu o expoziţie de cai.
şi la cânepă, cu deosebire că cânepa Braşov. Franeisc Pliemesch primarul
să topeşte mai bine în apă stătătoare Primim spre publicare următoarele: oraşului liber reg. Braşov, Arthur Pe-
decât în curgătoare. Cânepa poate sâ teani Cavaler da Steinberg subcolonel
dea dela 500—1200 kilogr. fuior şi să- Târgul de cai de lux şi expoziţia de husari ccs şi reg.
mînţe dela 3—400 kilogr. de cai împreunată cu premiare sunt în
tocmite şi doncesionate pentru promo Comitetul: Iosif Litsken, Karl Hart,
Sămănatul rapiţei de toamnă, nu varea prăsilei de cai şi pentru ridicarea Adolf Tachauer, Adolf Szombathi, Con
mită si coltza, sâ face de pe la 20 ale târgurilor de cai din Braşov renumite stantin Popovici, Ludovic Hintz, Enric
acestei luni. încă din vechime. i Aronsohn, Cari Gârtner, Rudolf Pos-
Ca soiuri de rapiţâ să samănă ra- pischil, Cari Philip, Hans Eger, Fride
piţa pareploie, cu floarea albă şi de Târgul sâ va ţinea în 16 August ric Fischer, Dr. Aladar Semsey, Martin
Hamburg, sămănătura sâ face prin îm- 1906. La acest târg pot participa prăi Wendel, George Stephani, Czimbor
prăştiere şi în rânduri cu maşina, de sitorii şi neguţătorii de cai. —: Târgul Samu. » G. T.«
părtarea dintre rînduri va fi de 40—50 e cu deosebire menit pentru cumpără
cm. în acest caz să seamănă 3—6 litri torii de cai de tras şi călărit.
de sămânţă şi când să samănă prin îm- La acest târg de cai de lux îm Noui banoe româneşti. La Bu-
prăştiere 4—8 litri de sămânţă. Rapiţa preunat cu expoziţiune de cai au cea teni (corn. Arad) sâ înfiinţează banca
creşte bine în pământurile în care creşte mai bună ocazie şi prăsitorii de cai, de »Buticeana« cu capital de 100.000 cor.
şi grâul. La noi sâ mai samănă şi'ra- a-şi prezenta materialul de prăsilă spre* — La Sanislău (corn. Sătmar) să înfiin
piţă comună, cu floarea galbenă. premiare. / ţează banca »Arina« cu capital de
Cositul luţernei să face pentru a Iată ce să va premia: 1. Iepe de 100 000 coroane
treia oară. prăsilă dela 4 ani în sus, cu sau 'fără
