Page 3 - Bunul_Econom_1906_30
P. 3

Nr.  30                                            B U N U L  E CO N OM                                               Pag  3.


        mie  mai  mică  sau  mai  mare,  —  aşa-  învăţătorului,  respective  pentru-ca scau­  Acolo  ţăranul  are  cerinţi  şt  nevoi  mai
        darâ  proprietari  de  pământ, oficiali eco­ nul  şcolar  să  publice  concurs  la  postul  mari  decât  .ii  no~t’U;  dar’  ştie  să  ş-le
        nomici,  economi  pricepuţi,  Inspeeţiunea'  de  învăţător  specialist.  Dacă  comuna  îndeplirleasc.i.  Munca  lui  şi a  gloatt*  lui
        locală  a  şcoalei  econom ce  de  repetiţie  organizează  şcoala  cu  învăţător  specia­ e  spornică  şt  le  dă  de  unde  să  ducă
       ce  este  în  legătură  cu  şcoala  de  stat o  list  cu  ajutorul  statului,  hotărîre t  res­  vieaţă  omenească.
        provede  curacoratul  şcoalei  de  stat.   pectivă  este  a  să  înainta  pe  calea  ins­   E  lucru  nefiresc  ca  un  om  sâ  nu
                                                   pectorului  reg.  de  scoale  comitetului  dorească  traiu  bun,  port  curat  şi  fru­
             2.  Scaunul  şcolar  comunal  stabi­
       leşte,  că  în  şcoala  economică  de  repe­  administrativ.               (Va  urma). ■  mos.  Asta  e  fot  una  ca  şi  cum ai  cere
       tiţie  ce  este  a  să  orgatvza,  câţi  copii                                          săracului  că,  dacă  e  nevoiaş,  să nu-i fie
       obligaţi  la  învăţământul  de  repetiţ e                                              foame  ori  frig.  Tot  aşa  e  şi  cu  luxul.
       sunt  a  sâ  îndruma;  şi  încât comuna —      Fac oare lux ţăranii?                    Sâ  ştie  că,  de  ce  un  norod  e  mai  ră­
       conform  celor  cuprinse  in  cap.  1.  este                                           mas  în  urmă,  de  ce  îi  plac  mai  mult
       obligată  la  organizarea  şcoalei  econo­       E  lucru  obicinuit  a  critica  mereu   gătelele  şi  podoabele.  A  cere fetelor şi
       mice  de  repetiţie,  face  proiect  repre­  luxul  dela  sate.  După  unii,  el  a  ajuns   nevestelor  să  nu  dorească îmbrăcăminte
       zentanţei  comunale  referitor  la  urmă­   să  fie  pricina  adevărată . de  nevoie  şi   frumoasă,  e  a  le  cere  lucruri  peste  pu­
       toarele:     care  teritor  şi  cât  de  mare  sărăcie  a  săteanului.  Cred  că  e  o  pă­  terile  lor.  îndată  ce  vor  avea  cât  de
       îl  crede  acomodat  scopurilor şcoalei; b)  rere  cam greşită această spaimă de luxul   puţini bani, îi  vor da pe podoabe, fiind-că
       ce  fel  de  şcoală  economică  de  repeti­  ce-or  fi  făcând  ţăranii  şi  că  nu  el  e   un  neînvăţat  e  mai  iubitor  de  deşertă­
       ţie  ţine  câ  e  necesară  a  fi  organizată;  pricina  nevoiei  şi  a  sărăciei      ciuni  şi  îngâmfare.  Pentru  el  e  fericire
       c)  câte cheltuieli  necesitează  provederea     Cine-a  văzut  ţărani  germani,  fran­  mare  să  se  uite  lumea  la  el  şi  la  po­
       cu  cele  trebuinciose  a  teritoruiui  de   cezi  ori  olandezi,  nu  să  va  speria  de   doabele  lui.  La  drept  vorbind,  cine  pe
       praxă  a  şcoalei ;  d)  câte  speşe  stabile  luxul  ce  face  ţăranul  nostru, dimpotrivă   lume  nu  doreşte  sâ  uimească  lumea?
       anuale  iau  în  prospect  pentru  remune­  va  găsi  că  trăeşte  rău,  că  sâ  îmbracă   Unul urmăreşte acest scop prin  podoabe,
       rarea  învăţătorilor;  e)  este  între învăţă   prost  şi  rău,  dacă  nu  umblă  aproape   altul  prin  faptele  lui,  prin  vitejie  ori
       torii  din  comună  învăţător  cualificat  zdrenţos;  iar’  locuinţa,  pe  multe  locuri,   talent.
       corespunzător  cerinţelor de mai jos, care   e  mai  proastă  decât  a  vitelor  din        Dorinţa  de  a  uimi  lumea  o  avem
       va  fi  a  sâ  aplica  conform  prescriselor   alte  ţâri.                             cu  toţii,  mai  mult  ori  mai  puţin, numai
       ce  să  va  înşira  mai  la  vale.               Cine  din  noi  a - văzut  şi  nu  s’a   mijloacele  ne  sunt  altele.
            Reprezentanţa,  la  propunerea  cu-  minunat  de  hainele  de  sărbătoare  ale         Dacă  ţăranii  ar  fi  lipsiţi  şi  de  ce­
       ratoratului  respective  a scaunului  şcolar,  ţăranilor  bavarezi?  Bărbaţii  cu  haine   rinţa  podoabelor,  atunci  âr  fi  ca şi acei
       oferă  teritor  acomodat  pentru scopurile  bune  de  stofă  de  lână,  trainică,  cu   nenorociţi  Negri,  cari  stau  toată  ziua
       şcoalei economice  de  repetiţie, stabileşte  ceas  la  brâu,  cu  pălării  curate, cu ghete   tolăniţi,  cari  muncesc  numai  atât cât să
       respective  votează  provederea  aceluia,  lustruite,  în  sfârş t  cu port curat, îngrijit.   nu  piară  de  foame.  După  ei,  numai
       cu  toate  cele  necesare,  cum  şi  onora­  Femeile  şi  fetele  cu  haine  frumoase de   moartea  e  mai  rea  decât  munca.  Deci
       rul  învăţătorului,  eventual  în  caz de or­  lână,  cu  pieptare  de^ catifea,  cd  bro-   nu  trebue  să  vedem  în  lux  sărăcia  ţă­
       ganizare  a  şcoalei  cu  învăţător  specia­  boadecşi  şorţuri xlem ătuse;  unele  cu   ranului,  căci  alta  e  pricina.
       list  salarul  anual  al  învăţătorului.  Re­  ceas,  medaleoane  şi  inele  de  aur.  Vezi   Râul  e  că  nu-’şi sporesc  veniturile,
       prezentanţa,  cu  conziderare  la  cele  cu­  un  popor  de  ţărani  muncitori,  cu  faţa  nu  iac  să  le  fie  munca  mai  producă­
       prinse  în  §  3,  stabileşte,  că învăţămân­  şi  manile  pârlite  de  soare;  dar’  voinici  toare.
       tul  în  şcoala  economică  de  repetiţie  şi  bine  îmbrăcaţi.  Văzându-i  nu  zici  că    Sporirea  veniturilor  ţărăneşti e sin­
       asupra  căror  râmi,  agricoli  sâ  se extin­ merg  la  petre  din  pricina  luxului,  ci  gurul  leac.  Îndată  ce  vor  avea  de unde
       dă;  hotărîrea  reprezentanţei  aprobată  simţi  di mire  şi  fără  voie  îţi zici-«Aceş­  şi  vor  fi  mai  cuprinşi,  luxul  nu-i  va
       de  forul  competent  o  transpune scanu-  tia  au  menirea  de  a  cuceii  pământul!«,  apăsa.  Omul  cuprins  nicf  nu  ţine  atâta
       lui  şcolar  comunal  în  scopul  alegerii  căci  din  toate  să  vede  vrednicia  lor.  de  mult  să  facă  lux  peste  puterile  lui.


            —  Câţi  dintre  noi  n’ati  ptrit  astfel!  —  Dacă  am  trăi liniştiţi împreună,  dacă   geată.  Allă-dită  vre-uu  t pure  trece  pe .lângă
            —  Tot  răul,  deci,  vine  dela foanţe!  nu  ne-am  căuta  gâlceava,  atunci  toate  ar   ţine  vre-o  pasăre  dă  din  aripi,  sau  vre-o
            Porumbelul  zise:                      meige  bine;  dar*  e  destul că  numai  un  lucru   ghindă  cade  din  copac  si  ţ’e  ţi-se  pire,  că
            —  După  mine  nu  dela  foarre  vine  răul.   să  nu  ţi-să  facă  după  pla.  si  lacă-ţe  supărat,   eşti  gonit  de  vre-o  fiară  sălbatică,  şi  fugând,
       Tot  râul  vine  dela  dragoste.           înfuriat;  n’ai  alt  gând,  decât  să-ţi  sco.ţi  năca-'  dai  peste  nenorocire.  Alte-ori,  spâr at,  alergi
            —  Dacă  am  trăi  singuri,  n’am  avea   zul  pe  ci ne-va  .şi  atunci  te  svîrco.’eşti  ca  un   fără  să  şti  unde;  faci  o  săritură  gieşiiă  şi  te
       atâtea  de  îndurat !  Am  fi  cel  puţin  s nguri ca   turbat  şuerând  şi  căutând  să  muşti.  Nu  mai   prăbuşeşti  în  vre-o prâp.astie, unde ţi-se  i uimă
       şi  suferim 1  Dar’  vezi  câ  noi  trăim  întotdea­  Si  milă  de  nimeni;  ai  muşca  pe  tatăl  şi  mama   zilţle.  Somnul  nu  te  prinde;  cu  ochiul  aţin­
       una  în  companie  şi-ţi  iubeşti  atât  de  mult   ta;  te-ai  muşca  ţ>e  tine  însu  i.  Această  stare   tit  la  tot  ce  te  înconjoară,-cuprins  in  veci de
       soţia,  încât  te  uiţi  pe  tine,  n’ai  nici  un  mi­  nenorocită  îţi  scurtează  zile e.  frică,  n’ai  lin şte  nici  un  minut.
       nut  de  lin ste,  nu, le..-gândeşti,  decât  la  ea;   —  Tot  râu!  v n e  dar’  dela  răutate.  —  Tot  răul  vine  deci  dela  frică.
       A   mâncat  oare ?  Ir  este  destul  de  cald ? Când   Cerbul  zise:                       Veni  şi  rândul  pustnicului.  El  zise:
       să  depărtează  niţel  de  tine  te  simţi  cu  totul   Nu,  nici  dela  răutate nici  dela  dragoste,   —  Nu  e  nici  foamea,  nici  dragostea,
       perdut.  Te  chinueşte  gândul 'că  un  altul  a   nici  dela  foame  nu  vine  râul;  <1  vine  dela   nici  răutatea  nici  frica  cari  dau  loc  la  neno­
       ademenit-o,  sau  că  au  fost prinsă  de  oameni.   frică.  Dacă  s’ar  putea  sâ  nu  ne  fie  fiică,  to­  rocirile  noastre,  ci  numai  dela  natura  si  pro­
       Te  pui  în  căutarea  ei  şi  caz  tu  în  cursă,  fie   tul  ar  fi  bine.           priul  nosiru  temperament  ne  vine  ori  ce  rău,
       în  porumbarul  altuia,  fie  în  vre-un  laţ..  Dacă   ——  Noi  putem  alerga  cu  uşurinţă ;  sun­  căci  in  ele  domneşte  foamea, dragostea,  rău­
       ţi-să  perde  păreche-'1, nu  mai mănânci,  nu  mai   tem  viguros’,  ne  putem  apăra  contra  unui   tatea  şi  frica.
       beai,  fiu  tarei  alta  derât  s’o  cauţi,  şi  să  plângi.   animal  mic  cu  o  singură  atingere  de  ■ corn.
       Câţi  nu  mor  astfel  dintre  noi!  Deci  răul  nu   De  cel  mare  fugim.  Cu  toate  acestea  murim
       vine  dela  foame,  ci  dela  dragoste.    de  frică.  O  ramură  de  trosneşte  în  pădure
            —  Şarpele  zise:                     o  foaie  de  să  mişcă,  spaima  te  cuprinde.
            —  Nu,  răul  nu  vine  dela  foame,  n:ci   In;ma  începe  să  ţi-se  bată,  ca  si  când  ar voi
       dela  dragoste,  ci  dela  răutate.        să  sară  difi  pept,  şi  o  rupi  la  fugă .ca  o  să-
   1   2   3   4   5   6   7   8