Page 6 - Bunul_Econom_1906_30
P. 6

r«*-6                                              BUNUL    ECONOM                                                    Nr  30


       tatea  deosebită,  ce  o  au  râmele  pentru  au  fost  chemaţi  oaspeţii  la  prânz,  ne­         Sfaturi.
       agricultori  Râmele  să  află  mai  în  ori­  gustorul  puse  pe  mase  o  tipsie  acope­
       ce fel de pământ, îndeosebi  însă le  aflăm  rită.  Pe  când mâncau  istorisi negustorul    Scurgerea  oleiului  din cireşL
       in  pământ reavăn şi  humos.  In  astfel de  pretinilor  săi,  ce  avea  de  gând să  facă   S’au  căutat  mereu  mijloac  de  a  opri
       pământ  ele  îşi  fac  canaluri  cari pătrund  soţia  sa,  le  aminti  şi de preţul  cel  mare   scurgerea  cleiului  la  cireşi  şi  din  în­
       în  pământ  până  la  o  adâncime  de  2  al  păstrăvilor  şi  în  urmă  le  zise, că  s’a   tâmplare s’a  găsit un  nvjloce  practic prin
       metri.  Canalurile  acestea să sfârşesc în-  socotit,  să  le  dea  un  fel  de  lucate   întrebuinţarea  de  săpun  negru.  Proce­
       tr’un  gogoloş,  în  care  râmele;  iernează.  însă  şi  mai  bune.  Atunci descoperi far­  darea  e  foarte  simpla.  Sâ face din acest
       Râmele  să  nutresc  cu  materii  organice,  furia  ' şl  le  grăi:  »In  locul  păstrăvilor   săpun  o  pastă,  cu  care  să  unge  coaja
       ce  le  află  în  pământ.  Câte  odată  rod  sunt  aici  30  de  galbini,  vă  rog  luaţi   vătămată;  pe  deasupra  să  pune  o  le­
       şi  frunzele  sfectelor,  varzei  şi  ale  altpr  fieştecare  câte  unul  şi  daţi-1  unui sărac.   gătură.  Prin  acest  mijloc  au  fost  scă­
       plante,  prin  ceea-ce  fac şi ceva  pagubă,  Cred  că  şi  d-voastră  vă  plac  mai  bine   paţi  de  peire  mulţi  cireşi.
       care  însă  nu  poate  fi  luată  în  conzide-  bucatele  acestea,  decât  păstrăvii!«  —
       rare  faţă  de  folosul  mare,  care  ni-’l fac  »De  bună  seamă«,  răspunseră  cu  toţii
       prin  lucrul  lor,  care’l  săvârşesc sub  pă­ într’un  glas,  iar’  unul  dirftre  ei  adause:   Cum  examinăm ochii  la cai?
       mânt.  Prin  canalurile  făcute  de  râme  »Eu  cred  că  n’am  isprăvit  cu  asta;  ca   Oamenii  noştri  în  regulă  aşa cearcă  ori
       aierul  întră  mai  uşor  în  pământ,  c'eea-  bucatele  să  fie  şi  mai  bune,  aşa  gân­  de  văd  caii,  că  dau  cu  palma  în  spre
                                                                                             ochi.  Dacă  calul  să  fereşte,  e  semn  că
       ce  este  de  mare  folos  pentru  plante,  desc  că  n’ar  fi  rău,  dacă  fiecare  dintre
       căci  prin  influinţa  aierului  să  prepară  noi  ar  mai  pune  câte  un galb n la  gal-   vede.  Dar  acest  mijloc  de  cercare  nu
       mai  îndată  materiile,  de  cari  plantele  binii  din  tipsie».  In  chipul acesta să vor   este  sigur.  Mai  bine  cercăm  aşa, că  în­
       au  lipsă  pentru  nutrîrea  lor.  Materiile,  împărtăşi  mai  mulţi  sărăci  din  binefa­  chidem  calul  intr’un  loc  întunecos. Aici
       organice,  ce  să  află  în  pământ prin  in­ cere,  şi  bucuria  va  fi  şi mai  mare.  Toţi   pupila  sau  (mărul)  ochiului  să  lâigeşte.
       fluinţa  aierului  să  descompun  şi  putră-  cei  de  faţă puseră  încă  câte  un  galbin'   După  aceasta  scoatem  calul  iarâş la lu­
       zesc  mai  iute  şi  devin  potrivite  pentru  în  tipsie  iar’  unul  încheiă  cu cuvintele:   mină.  Dacă  pupila ochiului să îngustează,
       a  nutri  plantele.  Apoi  şi  apa ploilor  să  »Cât  bine  nu  s’ar  putea  face  şi  câţi   e  semn  sigur  că  calul  are ochi sănătoşi.
      scurge  mai  uşor prin canalurile amintite  oameni  săraci  şi  lipsiţi  n’ar  putea  fi aju­  Dacă  ta  să  îngustează  mai  puţin  sau
       şi  pătrunde  mai  afund  în  pământ.  Râ­  toraţi  şi  mângâiaţi  din  banii,  ce  îi dăm   de  loc,  nu,  atunci  calul  sau  e  slab  Ia
       mele  mai  folosesc  şi  prin  aceea, că sfa-  noi  pentru  lucruri  de  prisos  şi  pentru  vederi,  sau  orb  de  tot.  Această  probă
       rîmâ  pământul,  îl  fac  mai  rafinat,  mai  nimicuri!»               > Dreptatea.*  o  putem  face  şi  cu  fiecare  ochiu  sepa­
      poros^  După  ploile  de  vară  putem  ob­                       *                     rat,  anume  aşa,  că  legăm  pe  celalalt.
      serva  mai  bine  cum  râmele  scot  la  su­     Purtarea  inelelor.  Arhiereul bi-            Dum.  9-a  după  Roi.,  gl  8  s t.  9
       prafaţă pământul sfărâmat.  Prelucrând şi  sericei  gr  cat.  din  Eperieş, Dr.  I. Vâlyi,
       mestecând  astfel  pământul şi  scoţând  la  a  dat  ordin, prin care opreşte pe  preoţii   D um  23  M.  Trofim  '5  M.  Schnee
      suprafaţă  pământul  mărunţit  din  adân­   diecezei  sale,  de  a .purta  inele*  cu  ex­  Luni  24  M.' Cristina  6  Schimb  1.  L
                                                                                                                         7  Caietan
                                                                                                     25  Adorm  S.  An;
       cime conlucră mult la îmbunătăţirea acel­  cepţia  acelora  cari sunt insignii ale oare-   Marti  26  M. Ermolau  8  C'riac
                                                                                             Mtrc.
      uia.  Râmele  aşadară  sunt  animale folosi­  carei  vrednicii  răsplătite - de  autorităţi   Joi  27, f  sn.- Pantelimon  9.  Roman   ;
      toare,  cari  ajutândti-ne  în  lucrarea  pă­  mai  înalte.  Ordinul  să  bazează  pe  ca­  Vineri  28  A.  Prohor  10  r.aur<-nţiu
      mântului merită  ca  să  le  cruţăm  fiind  noane cari  oprtesC'preoţilor purtarea ine­  Sâmb.  29  M-  Calinic   11  Tbtirţiu
      ele  şi  afară  de  aceea urmărite/de  arici,  lelor  după  încheierea  căsătoriei  şi  pri­
                                                                                                  Redactor  resp.  GEORGE  SUCIU.
      soboli  (cârtiţe)  şi  alte  animale.       mirea  darului.
                           *                                           *
                                                                                             Târgurile  din  Ungaria, Transilvania  şi  Banat.
            Cursul  administrativ din  Beci-           Corneliu  Demeter,  Apotecar în
      cherecul mare  şi-a  stabilit timpul de pri­  Orăştie,  Apoteca  N.  Vlad  are  de  vân­         Del'  5—11  Aug.  st.  n.  1906.
      mire  în  26—31  August,  Didactrul  e      zare  »peronospin«  mijloc  aplicat  cucei       5 August,  n.  Abâdszalok,  Biikkosd,
      40  cor.  Cursul  e  în  legătură  cu  un  in­                                         Jâszârokszâllâs,  Kec-kemet,  Kiszombor,
      ternat.  Taxa  în  internat  e  28  cor.  la   mai  mare  folos  în  contra  peronosporei,   Kula,  Kupfalva,  Magyaros,  Mitrovitza,,
      lună.  Siţnt  câteva  locuri  cu  preţ  redus   la  stropirea  viilor.                 Pankotâ,  Pec-,  Saroksâr,  Tiszalok,  Uj-
      de  20,  15  şi  10  cor.  şi  15  locuri gra­   Acesta  e  probat  ca  cel  mai  bun,  pecs,  Versecz.  —   6.  Baranyavâr,  Bellus,
      tuite.  Rugările  au  să  se  înainteze  la în­  şi  prin  folosinţă  s’a  dovedit  a  fi mai eu   Borzsony,  D  breczen,  Devecser,  Dezser,
      ceputul  lunei  August.                                                                 Domboj  Eperjes, Ketegyhaza,  Kismarton,
                          *                       efect  ca  piatra  vânătă  sau  alte  aseme­  '  Kurr.  Lelesz,  Ljubesica  (Varasdm.), Mar-
                                                  nea  mijloace,  şi  e  totodată  cel  mai
            M ulte lucruri bune  s'ar putea                                                  tonhi ly,  Mekenyes,  Mezokeresztes  (Bor-
      face.  Un  neguţător  foarte  bogat  din    lesne.  E  preparatul  meu  propriu.  Pre­  sodm:j.  Nâdudvar,  Nagydorog,  Nagy-
      Flamburg  chmiase  odată  20  de  prietini  ţul  unui  pachet  40  fii.  Fiecare  pachet  marton,  Naszvad,  P^pocz, Prâzsmâr, Raj-
      la  masă,  la  prânz  Soţia  lui  voia  sâ-i  e  provăzut  cu  numele  meu,  şi  cu  in­  ka,  Sârd,  Sârvâr,  Szenfjobb,  Szil,  Tar-
      ospeteze  şi  cu  vre-o mâncare  rară,  neo-   strucţiune  de  întrebuinţare.          czal,  Ullo',  Vâgujhelv,  Vaja,  Vârpalota,
      -bicînuită  prin  flamburg;  ea  ar  fi  voit                                          Vizakna.  —-  7.  Aranyosmaioth, Bereczk,
      bucuros  să  le  poată  pune  la  masă  păs­     Stropirea  cu  »Peronospin«  e  mai    Kerka.-zentmik oş, Mihâlyi, Nagydobrony,
      trăvi.  Fiind  însă  în  părţile  acelea  păs­  bine  dacă  să  face  în  zi senipă; pe timp   Nagyoio-zi,  Nagyszollos  (Ugocsamegyc-),
      trăvii  foarte  scumpi, —  păstrăvul  şi gal-   noros  ori  ploios   nici  contra  vân­  , Niczkyfalva,  Ottovolgy,  t-âszto,  Sellye,.
      binul  —  înainte  de  a cumpăra,  voia să  tului.                                     Szeplak  (Biharm.),  Szerednye,  Velencze,
      se  înţeleagă  cu  soţul  ei.  Acesta  zise:     Dar’  »Peronospin«-ul,  afară  de  vii   Veszpr6m.  —  8.  Aranyosmegyes,  Beret-
       «Putem  tace  şi  cheltuiala  aceasta;  sta­  să  poate  folosi  cu  efect  admirabil  con­  tyoujfalu,  Merenv, Moskocz, Nagymegyer,
      rea  noastră  ne  iartă  să  facem  încă  si   tra  boalei  de  grumpene,  cum  şi  la stâr-   Nagysurânv,  Pered,   Sasvâr,  Soskut,
                                              »
           -  .
                           . 1
       •
                       .
      mai  mult,  dar’  eu  mă  tem,  că prin  aşa                                            Toicsvâr.      9.  Bos,  Fesdpulya,  Ho—
      ceva  păcătuim,  şi  ar  fi  mai  bine  să-i   pirea  omidelor  şi  insectelor  sticăcioase   monna,  Matedcz.  Nemetlovd,  Tiszaujlak,
      dăm  pace.  Cugetă-te,  draga  mea,  câţi  la  pomi ;  contra  păduchilor de trandafiri   Turnischa.  —  10.  Alsoor,  Berzencze,
      oameni  lipsiţi  şi  săraci  nu  putem  noi  (la  trandafiri  fără  var),  şi  la  desinfec-   B 6,  Csabrendek,  Derecske  (Biharm),
      ijutora  cu  banii,  ce  ar  trebui  să i  dăm   tarea  coteţelor  de  galiţe.   5     Deveny,  Demcod,  Drâvaogyhâz,  Erd,
      pentru  păstrăvi».  Solind  ziua,  în  care                                            Goricza  (Zagrăbm ),  Marosrjyâr,  Mercz’y -
   1   2   3   4   5   6   7   8