Page 7 - Campul_1925_11_21
P. 7

CÂMPUL                        28S*


           Pentru  a  împiedica  pierderea  acestor  nutreţuri,  cea  ma»
      bună  păstrare  a  lor  este  în  stare  murată.  Un  alt  motiv,
      care  ne-ar  îndemna  la  aceasta,  ar  fi  atunci  când  în  unii  an5>
      avem  prea  mare  abundenţă  de  nutreţ  şi  în  cazul  acesta
      conservarea  a  o  parte  din  el,  în  stare  murată,  se  poate  iiv
      trebuinţa  cu  succes.
           In  scopul  de  a  se  mura  nutreţurile,  mai  întâiu  se  pre­
      găteşte  o  groapă  adâncă  dela  75  cm  până  Ia  1,20  m .,
      pereţii  fiind  făcuţi  pieziş  şi  largă  până  la  2,50  m.,  iar  lun­
      gimea  se  hotărăşte  după  cantitatea  de  nutreţ,  ce  voim  săi
      murăm.  Dacă  voim  ca  această  groapă  să  o  întrebuinţăm  în
      mai  mulţi  ani,  atunci  se  zideşte  sau  se  cimentează  pereţii.
      In  cazul  când  vrem  să  ne  coste  mai  puţin,  atunci  iacem
      groapa  în  condiţiunile  de  mai  sus  şi  pentru  ca  pereţii  să  fie-
      mai  puţin  permeabili  se  netezesc  bine  cu  cazmaua  şi  se  ard;
      cu  paie  sau  cu  lemne.  După  ce  groapa  s’a  terminat  se
      aşează  în  ea  nutreţul,  ce  trebuie  să  fie  puţin  pălit.  Este  mat
      bine  ca  nutreţul  să  fie  introdus  în  groapă  tocat,  pentrucă-
      se  aşează  mai  bine.  In  caz  când  nu  se  poate,  se  pune  ş»
      netocat,  însă  trebuie  aşezat  cu  multă  îngrijire,  ca  să  se
      poată  pături  bine.  După  ce  am  pus  un  strat  cam  de  3o— 35.
      cm  se  bătătoreşte  bine  cu  picioarele  sau  cu  maiurile  şi  îb-
      modul  acesta  continuăm  până  umplem  groapa,  având  grije
      spre  a  ridica  încă  1  m  nutreţul  deasupra  nivelului  groapeî.
      Apoi  îl  presăm  punând  pe  el  greutăţi,  cel  mai  practic:
      este  a  se  pune  pământul  ce  s’a  scos  din  groapă-  Aproxi­
      mativ  necesită  la  1  m2  cam  500 — 600  kg  greutate  sp re
      a  fi  presat.
           Prin  presare  tot  aerul  iese  afară  şi  are  loc  fermentaţia*,
      dând  nutreţului  un  gust  acrişor  şi  un  miros  plăcut.  D esvoî-
      tarea  microbilor  cari  produc  fermentaţia  este  în  raport  c»
      căldura  ce  se  găseşte  în  interiorul  lui,  iar  căldura  în  raport
      cu  greutatea  ce  presează  asupra  lui.
           Temperatura  trebuie  să  fie  între  400— 6o°  c.  Dacă'
      temperatura  depăşeşte,  atunci  nutreţul  se  aprinde  şi  muce-
      zeşte.  Pentru  măsurarea  temperaturii  ne  servim  de  nişte
      termometre  puse  in  vârful  unor  ţepuşi  de  metal  cu  cârlig,
      care  se  vâră  în  nutreţ  Ia  diferite  adâncimi.  Când  observăm,
      că  temperatura  este  mare,  atunci  mai  reducem  din  greu­
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12