Page 8 - Campul_1925_11_21
P. 8

:s4                         CÂMPUL

                  tatea  ce  presează,  iar  dacă  dimpotrivă  temperatura  este
                   mică,  se  mai  pune  greutate.
                        După  două  luni  nutreţul  este  murat  şi  putem  da  la
                   vite.  Când  voim  să  luăm  din  el,  spre  a  da  vitelor,  trebuie
                   început  dela  un  cap,  tăind  pe  toată  adâncimea  groapei,  şi
                  tot  astfel  continuăm  până  la  sfârşit.  Se  poate  da  vitelor
                  amestecat  încă  cu  tărâţe  sau  uruialâ.  La  început  vitele  nu
                  prea  îl  mănâncă,  până  se  obişnuesc  cu  el.
                        Un  nutreţ  muiat  astfel  ţine  2— 3  ani,  numai  să  avem
                  prevederea  că  îa  masa  lui,  să  nu  se  facă  goluri.

                                                               XI.  Titza
                                                           Agronom-Mărăşeşti
                                               ■   5)  B

                  Cuvântarea ţinută la deschiderea cursurilor
                        de  economie  casnică  din  Ciorani

                        Până  Ia  râzbciu  în  ţara  noastră,  ca  şi  în  ţările  din  vecină­
                  tatea  noastră,  scopul  învăţământului  de  orice  grad,  era  să  înveţi
                  pe  viitorii  cetăţeni  şi  cetăţene,  o  sumă  de  lucruri  fără  nici  o  apli-
                  caţiune  la  viaţa  practică,  ia  viaţa  de  toate  zilele  —  care  după
                  cum  vedeţi  şi  D-v.  ne  copleşeşte  din  ce, în  ce,  mai  mult  şi  mai  greu.
                        Cheltuiau  oamenii  zestrea  mai multor  fete  cu  un  singur  copil
                  prin  şcoli,  — penlruca  după  aceea  să  vie  în  satul  de  unde  plecase
                  mai  străin  şi  mai  stângaciu  in  lupta  vieţi  de  cum  plecase  —  încât
                  înţeleptul  nostru  sătean  cu  drept  cuvânt  îşi  spunea  că  „copilul
                  nostru  a  învăţat  atât  de  iruit,  încât  ştie  mai  puţin  în  al  gospo­
                  dăriei  decât  ultimul  sătean".
                        Acest  rău  a  fost  constatat  mai  vizibil  cu  ocazia  războiului
                  cel  mare,  unde  trupele  americane  făceau  faţă  cu  mult  mai  multă
                   uşurinţă  şi  erau  mult  mai  rezistente  în  întâmpinarea  nevoilor  de
                  orice  clipa  care  Ie  eşiau  înainte.
                        Erau  cu  alte  cuvinte  mai  practici  şi  mai  îndemânatici  decât
                  europenii  noştri.
                        Care  să  fie  cauza ?
                        Oamenii  de  ştiinţă  au  început  imediat  să  cerceteze  şi  rezul­
                  tatul  la  care  au  ajcns  a  fost  că  —  şcoala  europeană  este  rău
                  organizată.
                        in  ce  constă  acest  rău  ?
                        In  faptul  că  se  dă  celor  cari  urmează  la  şcoală  —  cunoştinţe
                  şi  iar  cunoştinţe  teoretice  fără  de  nici  un  pic  de  aplicaţiune  la
                   viaţa  de  toate  zilele  a  acestor  cunoştinţe.
                        Poate  c’a  fost  necesară  această  direcţie  a  şcofi  române,  până
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13