Page 10 - Campul_1929_02_03
P. 10

40                        CÂMPUL

                  Schimburile  acestea  se  fac  mai  bine  cu  calea  ferată
             şi  în  această  chestie  cooperaţia  are  un  rol  foarte  mare.
                  Hrana  vitelor  trebue  să  se  facă  suficient  şi  cu  ma­
             terii  nutritive.  Noi  nu  le-o  dăm  substanţială.  Pleava  care
             e  aleasă  la  treer  de-o  parte  şi  conţine  substanţe  hrăni­
             toare  mai  multe,  o  amestecăm  cu paele  şi  prin  aceasta-i
             micşorăm  influenta.  Paele  trebue  tocate  şi  amestecate
             cu  sfecle,  borhot  etc.  80%,  din  puterea  lor  se  consumă
             numai  cu  mestecatul.  Rezidiile  industriale  turte,  borhot,
             târâte,  melasă,  se  exportă  în  loc  de  a  fi  întrebuinţate
             ca  hrană.  Mulji  plugari  nici  nu  le  cunosc.  Oei  ce  le-au
             întrebuinjat  în  hrana  vitelor  au  economisit  şi  au  sporit
             hrana,  sporind  şi  produsele  date  de  animale.
                  In  Suedia  vacile  şi-au  sporit  laptele  cu  37"/0  în
             urma  întrebuinţării  acestor  reziduri  în  hrana  lor.  La  noi
             problema  se  pune  mai  cu  seamă  în  jurul  marilor  oraşe.
             Porcii  au  nevoie  de  un  schimb  al  hranei  ce  li  se  dă
             pentru  a  efteni  carnea  şi  untura  ce  ne-o  dau.  In  Austria
             datorită  modului  raţional  de  a  hrăni  porcii  s’a  eftenit
             mult  carnea  şi  uniura  lor,  fiind  mai  eftină  de  cât în  tara
             noastră.  La  noi  li  se  dă  orz  şi  porumb.  Cantitatea  şi
             mai  ales  calitatea  produselor  sunt  în  funcţiune  de  hrana
             ce-o  administrăm  animalelor  noastre.
                  In  rezumat  trebue  în  plugăria  {âii*  noastre  să
             adaptăm  ştiinţa  la  conditiunile  economice  şi  naturale
             dela  noi.  Acestea  vor  trebui  studiate  şi  coordonate  de
             către  Institutul  de  cercetări  agronomice,  căruia  trebue
             să-i  dăm  tot  sprijinul  nostru.
                  D-l  V.  Pâsăreanu,  vice-preşedinle.  Deschide  discu-
             tiunea  asupra  problemelor  ce  le-a  pus  d-l  Conferenţiar.
                  D-l  T.  Mândru.  Ţara  noastră  in  comerţul  mondial
             de  grâu  exportat  contează  cu  1° „  din  total  şi  ca  atare
             nu  putem  avea  pretenţia  să  influenţăm  piaţa  de  grâu.
             Noi  trebue  să  producem  pentru  consumul  intern.  Popu­
             laţia  creşte  anual  cu 200.000  suflete,  care  cer  pâine.  In
             vechiul  regat  e  o  scădere  a  suprafeţei  cultivate  de  grâu
             de  13'Vo,  iar  producjiunea  la  hectar  a  scăzat  cu  37% .
             De  asemenea  orzul  şi  porumbul.  Dacă  nu se  iau  măsuri
             serioase  va  ajunge  vremea  să  nu  ne  ajungă  grâul  produs
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15