Page 8 - Campul_1929_02_03
P. 8

38                         CÂMPUL  .

                populatiunii  va  face  să  se  reducă  taxele  vamale  la  im­
                portul  cerealelor  pentru  hrană  aşa  cum  a  făcut  Belgia,
                care  aduce  cereale  din  alte  ţări  pentru  a  le  transforma
                în  produse  animale.  Danemarca  şi  Olanda  fac  acelaş
                lucru.
                     Pe  de  altă  parte  nici  în  ţările  producătoare de grâu
                de  peste  Ocean,  suprafaţa  cultivată  cu  grâu  nu  se  mă­
                reşte.  In  timpul  războiului  Statele  Unite  şi  Canada  şi-au
                mărit  considerabil  supratetele  cultivate cu  grâu  pentrucă
                grâul  se  cerea  în  Europa,  ale  cărei  popoare  se luptau
                şi  nu  produceau  ca  să  acopere  nevoile.  Dela  anul 1920
                încoace  suprafaţa  ocupată  cu  grâu  a  rămas  staţionară.
                Numai  în  Argentina  suprafaţa  s’a  mai  mărit.
                     Prin  urmare  nu  trebue  să  avem  nici  o  frică  de
                mărirea  suprafeţei  în  aceste  ţări  transoceanice  fa{ă  de
                marile  nevoi  de  hrană  ale  Europei.
                     Grâul  în  tară  la  noi  ocupă  suprafeţe  întinse  în  Ba­
                nat,  şesul  Dunărei  şi  Dobrogea.  Atât  cât  este  astăzi
                cultivat  e  de  ajuns.  Trebue  redusă  suprafaţa  lui  la  li4
                din  întinderea  pământului  arabil  şi  tot  odată  trebue  îm­
                bunătăţite  metodele  de  cultură.  In  ce  priveşte  plantele
                premergătoare,  răpită  şi  leguminoasele  sunt  cele mai indi­
                cate,  dar,  lor va  trebui  să  Ie  găsim  locuri de  desfaceri.  De
                asemenea  un  bun  premergător  e  soia.  Grâului  îi  trebue
                o  climă  convenabilă.  Gerurile  mari  îi  strică  mai  puţin
                decât  căldurile  mari  în  anumite  epoci  de  vegetaţie.  Vor
                trebui  studiate  şi  alese  soiurile  care  se  adaptează  mai
                bine  conditiunilor  noastre  de  climat.  Greutatea  hectoli-
                trică  e  mai  puţin  de  luat  în  seamă  decât  conţinutul  bo­
                bului  în  amidon  şi  gluten.
                     Tratarea  seminţei  trebue  să  se  facă  în  condifiuni
                mai  îngrijite.  Triorul  trebue  să  aleagă  boabele  cele  mai
                pline  şi  mai  grele,  mai  conţinătoare  în  amidon  care  e
                necesar  întreţinerii  plantei  până  la  desvottarea  ei.  Boa­
                bele  dela  mijlocul  spicelor  conţin mai  mult  amidon, deci
                pentru  acestea  trebue să trecem tot grâul prin trior.  Trata­
                mentul  cu  sulfat  de  cupru  trebue  să  se  facă  mai  îngrijit.
                     In  prezent  sămânţa  se  tratează  şi  cu  diferite prafuri
                uscate,  care  dau  rezultate  destul  de  bune.  Rugina  mai
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13