Page 6 - Campul_1929_02_03

36 CÂMPUL

şi a le da îndrumările cele bune. Soluţiunile greşite fac
să se piardă încrederea în ei. Şi asta nu trebue să se
întâmple.
Noi ştim că agricultura românească produce prost,
scump şi rău. Trebue din contra să producem bine, ef-
tin şi produse de calitate superioară.
Pentru aceasta e nevoe să studiem starea actuală,
să păstrăm tot ceea ce vom găsi bun şi să introducem
înoirile necesare. Conditiunile naturale de climă în di­
versele părţi ale ţării noastre întregite sunt foarte va­
riate.
Precipitaţiuni abundente în partea muntoasă, în Ar­
deal şi prea puţine in Bugeac. Nu sunt studiate zonele
pentru diferite plante cultivate; numai arborii sunt stu­
diaţi. Nu avem studii pedologice şi aceasta cade în sar­
cina Institutului de cercetări agronomice. Condiţiunile
economice sunt de asemenea deosebite. A trecut vre­
mea când plugarul nostru trăia şi se mulţumea cu pro­
dusele gospodăriei sale. Suntem în dependenţă de alte
pieţe. Apoi mai suferă agricultura de starea de nesigu­
ranţă. Se fură bucatele de pe câmp, mai ales porumbul.
Se dă drumul vitelor pe câmp şi acestea calcă, distrug,
strică. In legea Administrativă se pomeneşte numai în
art. 67 şi în mod foarte vag despre îndatoririle prima­
rilor de a avea în grija lor paza câmpurilor. Nici o
sancţiune.
Cunoaştem puţin condiţiunile economice în care lu­
crăm. Se va face un recensământ agricol-economic în
anul 1930 odată cu cele 54 state din lume, care au ade­
rat Ia facerea acestui recensământ. Azi nu ştim ce avem.
După recensământul fiscal nu ne putem conduce, de
oarece datele lui sunt departe de a oglindi realitatea.
Roagă pe agronomi ca să dea concurs organelor în­
sărcinate pentru ca datele ce se vor culege să fie cât
mai exacte.
La noi cea mai întinsă cultură e a porum bului;
care dă hrană oamenilor şi animalelor. El cere preci­
pitaţii mari în primăvară şi în timpul vegetaţiei; iar
toamna, la coacere, căldură şi soare mult. In unele ju­