Page 9 - 1913-04

toţii şi nimeni nu era de pază, Săgeata apei se furişă Ajunse cu bine la mal şi fiindcă îndată dupâ aceea
afară din colibă şi luă drumul încotr’o ştia că trebue soarele trimise cele dintâi raze peste vârfurile copacilor,
să fie^râul. putu să se usuce repede şi să-şi usuce şi blana. Dela
Incurând ajunse într’o pădure deasă; prin pădure mal drumul duceâ pretutindeni prin păşuni frumoase,
sburau păsări de noapte şi în depărtare auzi urlând de aceea Săgeata apei merse la vale pe lângă malul
lupii. Dar Săgeata apei nu se temu. Mai bine voia să apei. Căci, se gândeâ el, dacă vor veni duşmani sau
moară în luptă cu animalele sălbatece sau cu oamenii oameni răi, va puteâ scăpă tot în not, dacă însă dimpo­
cei răi decât să mai rămâe rob şi să sufere batjocură trivă s’ar fi îndepărtat de mal nu i-ar mai fi putut
şi bătae. ajută înotul la nimic.
Drumul prin pădure erâ greu. Pe atunci nu erau Dupăce merse astfel o zi întreagă, i se făcu foarte
încă drumuri ca acuma. Pretutindeni zăceau deacurme- foame.
zişul, pe pământ trunchiuri de arbori şi Săgeata apei Nu găsise până acum pe drum nici mure, nici
trebuia să treacă peste ele şi adeseori se împiedeca fructe şi obosit se târî pe malul apei. Spre groaza lui
şi cădea. văzu acum şi călăreţi pe malul de dincolo. Erau oa­
Noroc că luna lumina frumos. Curând Săgeata menii cei răi dela cari fugise. Insă spre norocul lui
apei dădu peste o cărare îngustă, pe care animalele nu puteau şi nici nu îndrăzneau să treacă râul înnot şi
sălbatice se duceau la apă, şi apucă şi el pe această de aceea erau siliţi să călărească pe malul apei. Deo­
cărare. dată însă veniră, şi pe malul apei pe care mergeâ Să­
Dacă ar fi rătăcit mai mult prin pădure, uşor l’ar geata apei, călăreţi în goană mare. Ei nu-i făcură însă
fi muşcat un şarpe veninos şi atunci ar fi murit. nici un rău, ci îşi mişcară suliţele ameninţător spre
Aşa însă, ajunse repede la râul cel mare. Ca ar­ duşmanii lui de pe malul celălalt şi aceştia fiindcă erâ
gintul lucea faţa apei în bătaia lunei, şi departe, departe tocmai seara târziu şi fiindcă văzură că Săgeata apei
peste apă se vedea malul celălalt. găsi noi prietini şi apărători, îşi întoarseră caii şi călă­
riră înapoi în ţara lor. Iar Săgeata apei fu primit cu
Nu erâ o apă ca gârla cea mică în care Săgeata
apei învăţase a înnotâ şi a umbla cu luntrea. Erâ o apă bunătate de călăreţii cei noi, şi fu dus în sat.
mare şi aceasta înspăimântă pe băeat. Dar, să se întoarcă Acolo îi dădură de mâncat şi de băut şi un pat
iar în robie şi să sufere bătaie? Şi nu erâ să fie rău ca să se odihnească.
de el, dacă a doua zi călăreţii aveau să vie şi să-l A doua zi dimineaţa fu dus la regele acestor
omoare pe loc? oameni prietenoşi şi-i trebui să-i povestească ceea ce
Nu, mai bine voia să moară în apă decât să fie i se întâmplase la oamenii cei răi, cât de mulţi şi cât
adus încă odată înapoi la oamenii cei răi. de puternici erau acei oameni şi ce arme aveau.
îşi scoase prin urmare cojocul, cu care erâ îmbră­ Regele şi oamenii săi fuseseră şi ei loviţi odată
cat, îşi luă securea de piatră şi legă cojocul de dânsa de oamenii cei răi. Oamenii cei răi merseseră călare
şi apoi legă securea la spinare pentru ca să nu-1 încurce tot râul dealungul până la un loc unde puteau sări cu
la înnotat. caii peste apă şi apoi veniseră din nou Ia vale pe
Apoi sări în râu şi începu să înoate. malul celălalt până la satul regelui şi năvăliseră noap­
tea. Dar oamenii cei buni ai regelui se aparaseră cu
Când abia erâ pe la mijloc puterile ameninţară
să-l părăsească. Spre norocul lui tocmai treceâ un trun- bărbăţie şi puseră pe oamenii cei răi pe fugă.
chiu de copac pe râu la vale. Săgeata apei înnotă spre Regele ar fi voit bucuros acum să pedepsească
el, se urcă spre dânsul şi se aşeză călare. Astfel se pe oamenii cei răi, când auzi cât de rău se purtaseră
odihni câtva timp. Apoi părăsi iar trunchiul de lemn cu Săgeata apei şi cu părinţii şi cu compatrioţii lui.
şi înnotă spre malul celalalt. El observă însă din povestirea lui Săgeata apei

împăratul Germaniei cu cei şase feciori ai săi, la sărbările dela anul nou. împăratul e cel din stânga Lângă el spre dreapta
e moştenitorul de tron al Germaniei.