Page 15 - 1913-09
P. 15
literară fără să fie supuse unei în gele este pentru noi însăşi viaţa, univers, conţinând la rândul ei alte
drumări sănătoase. S’a uitat cu de viaţa palpabilă şi materială, existenţa universe. Mi-aduc aminte de un cu
noastră concretizată în preţiosul li vânt al unui savant englez. Cineva
săvârşire, că un Vlahuţă şi un Coş- chid roşu. îl întrebase care erâ după dânsul cel
buc au fost pe vremuri dătători de Găsesc într’o carte curioasă, scrisă mai mare descoperitor şi explorator
îndrumare, au fost întemeietori de
de savantul francez Murat, şi al că al omenirei. Interlocatorul său se
reviste prin care luptau energic îm rei titlu este: „Minunile corpului o- aşteptă să i se răspundă: „Christo-
potriva diferitelor rătăciri literare, şi menesc", o pagină admirabilă asupra for Columb". Dar englezul nostru îi
ne mirăm că nimeni nu înţelege de sângelui. Vă va plăceâ desigur pa- zise: „Cel mai mare descoperitor îmi
cât folos ar fi astăzi o revistă din sagiul de mai jos: pare Pasteur. Christofor Columb a
descoperit un continent; Pasteur însă
paginile căreia să vorbească autori „In neînsemnata picătură de sânge a descoperit universul infinitelor mici,
tatea, experienţa şi bunul simţ al care perlează ca un rubin pe vârful universul microbian, care pare a fi
degetului înţepat ca un ac, în această
celor mai de seamă scriitori ai noştri. picătură care măsoară abea a doua- mult mai vast şi mai variat în pro-
O societate întreagă şi-ar trimite zecea parte dintr’un centimetru cub, porţile lui decât universul cel mare".
sprijinul şi iubirea ei spre o aseme în această mare minusculă numărăm Şi savantul englez avea dreptate.
Noi oamenii ne credem aşa de
nea revistă, iar scriitorii cari ne-ar douăsutecincizeci de milioane de mari şi suntem aşa de mici; ne cre
da-o ar fi deschizătorii unei nouă năvi de comerciu zugrăvite în roşu dem mici şi suntem aşa de mari!
epoci de muncă şi de ordine literară. (globulele roşii), şi treisuteşaptezeci In organele, în sângele, în fiecare
de mii de vase de războiu zugrăvite
De altfel, acesta ar fi şi singurul în alb (globulele albe). Marea în care celulă a noastră au loc în fiecare
mijloc de-a rentronâ critica în locul evoluiază ele este o apă sărată ca secundă evenimente imense, de cari
de unde astăzi dictează glasul recla a oceanului şi încărcată de substanţe nu ne dăm seama, pe cari nu le so
cotim. Să ne închipuim acum câte
magiilor. Câtă vreme scriitorii noş diverse care, după separaţiunea fi- lumi nu prăbuşim când, dus de pă
tri vor sta alipiţi pe lângă reviste brinei prin coagulare, aminteşte de cate, suprimăm o viaţă de om, de
aproape compoziţia apei de mare.
cari nu sunt ale lor şi dela spatele Fiecare globulă este o navă de mare fiară, ori de insectă. F. N.
cărora pândesc tendinţe streine de viteză, încărcată cu diferite substanţe O O O
literatură, atâta vreme vom avea ceia alimentare, cu combustibile, cu pro
ce vedem astăzi: reviste fără auto duse farmacentice, etc, şi care îşi Cărţi primite la Redacţie:
ritate, scriitori fără frâu şi o gene va face cursa în treisute de secunde, V. Eftimiu: Cocoşul negru, fanta-
adecă de două mii optsute optzeci
raţie lăsată la voia întâmplării. de ori pe zi între diversele cetăţi zie dramatică în 6 acte. Preţul cor.
Lucrul.acesta l-am mai spus şi altă industriale sau organe ale acestui 2-50.
dată, şi când îl mai spunem şi acum, ne univers care se numeşte corpul o* E. A. Chiffa: Freamăt de codru,
gândim, ca şi atunci, la scriitorii noş- menesc. Nava noastră îşi ia comen poezii.
zile principale din plămâni, din sto Dr. A. Micu: Starea învăţămân
trii: Brătescu-Voineşti, Sadoveanu,
mac, din intestine, din ficat, din tului în comitatul Hunedoarei. Pre
losif, Goga, Gârleanu, Anghel, San- splină şi din capsulele thyroide, şi ţul 50 bani.
du-Aldea, Agârbiceanu, Ciura, Ca- pe cele mai importante le descarcă OOO
zaban, — atâtea forţe care ar puteâ în rinchi, în plămâni, în ficat, în
să ne dea cea mai iubită, cea mai piele, etc." Scrisori dela Redacţie
cu autoritate şi cea mai răspândită Autorul paginei de mai sus are MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA
revistă literară. T. meritul, pe care îl au dealtmintrelea G. H. „Cronica teatrală" trimisă are
* mai toţi savanţii francezi, de a uni unele neajunsuri, pentru cari nu o putem
publică. La caz, că ni-aţi puteâ da altele
Sângele ştiinţa cu arta, adică de a ne instrui scrise mai grijit şi cu mai multă precisiune,
şi fermecâ în acelaş timp. Şi ne gân primim cu drag să le publicăm. De altcum
A vorbi de sânge este acum de dim acum, aducându-ne aminte de vă mulţumim foarte mult pentru bună
actualitate, căci el a curs şi curge enorma cantitate ce se scurge pe un voinţa dovedită, trimiţându-ne-o pe aceasta.
R. N. Poezia e slabă. Traducerea o pu
încă în râuri roşii prin Balcani, în câmp de bătae: câte lumi minuscule blicăm cu puţine schimbări.
râuri pe cari pământul le înghite cu nu vor fi perind în acele clipe? Să Ungvăreanul: Cântecul dtale nu ajunge
sete. Preţiosul lichid purpuriu se va ne închipuim o clipă pământul nos nivoul versurilor publicabile.
scurge el încurând şi din vinele fra tru ca un corp organic — mulţi susţin 0 0 0
ţilor noştri din România ? In situaţia că aşa e — şi să ni-1 mai închipuim
tulbure a Europei, şi faţă de imbe perzându-şi sângele, adică toată apa Scoarţe pentru (Sosinseana.
cila încăpăţinare a Bulgarilor, totul oceanelor lui şi tot focul său interior,
e de aşteptat. printr’o rană enormă. Dezastrele cari Abonaţţ^fioştri, cari doresc să
Sânge! Cuvânt magic, cuvânt fas- au loc în sângele vărsat sunt în mic aibă scoarţe pentru revistă, sunt ru
cinator pe care Edgar Poe l’a numit ceeace ar fi dezastrele vietăţilor sau gaţi să binevoiască a ne trimite cu
„regele cuvintelor", şi care evoacă ale nevietăţilor din ocean şi din mări, reînoirea abonamentului deodată 2
în mintea noastră, într’un infinit ro- în cazul când ele s’ar scurge în neant. cor. 20 fii. Scoarţele se vor comandă
şiu, viziunile vieţei şi brumosul mis Din punctul nostru de vedere noi
ter al morţii. Fiorul care va străbate oamenii, când rostim cuvântul univers numai pentru acei abonaţi, caii ne
când îl pomenim, ori când îl vedem ne gândim la haosul imens al cor trimit preţul lor până la sfârşitul lui
în gloria lui purpurie, nu este decât purilor astrale cari populează nemă Febiuarie. Scoarţele se vor espediă
instinctul obscur şi îndepărtat pe suratul. De fapt, sunt miliarde de in luna Martie, franco.
care ni l’au lăsat strămoşii noştri din universe în universul nostru, şi fie
caverne. Dar ce spunem noi ? Sân care picătură de apă este şi ea un
