Page 11 - 1913-09

subţire este avariat, nervii şi creerul lor sunt atrofiaţi. Vine Oltul spumegat
Şi educaţia mizerabilă pe care o primesc în promiscui­ în vuiri buesire,
tatea foburgurilor sinistre, nu e făcută să-i abată din
La castel din colţ de sat
drumul cel rău... Ei sunt, în definitiv, produsul neno­ Dulce cântec argintat
rocit şi repulsiv al vieţii frivole şi facile care a carac­
Scapă prin ferestre...
terizat şi caracterizează epoca noastră de civilizaţie
supremă.
1
Civilizaţia aceasta, tot ea, a produs şi reacţiunea ...„Cine, cine-o fi bătând?...'
teoriilor socialiste, umanitariste, anarhiste. Nu cred să Aprig latră cânii
am nevoe de a inzistâ asupra acestei naive şi himerice — „Nimeni, ...ci din când în când
încercări a unei noui religiuni. S-a vorbit destul de Trece vântul clătinând
dânsa; ea a preocupat prea mult spiritele. Vreau să
Cumpăna fântânii..."
amintesc numai că, conform legilor de transformare de
care banditismul a dat întotdeauna dovezi, el variază,
Glas de vifor... nedescris
evoluiază şi astăzi conform epocei în care se dezvoaltă,
Joc de fulgi prin ramuri,
a epocei de teorii subversive şi a eufemizmelor anar­
hice şi umanitariste. Poarta la castel s-a nchis,
Şi iată-i născuţi pe bandiţii-anarchişti, sau pe a- O copilă ca un vis
narchiştii-bandiţi, pe acei indivizi siniştri cari au avut Pleacă dela geamuri...
nume Bonnot, Garnier, Callemin, Londy, etc., şi al că­ T. MURĂŞANU
ror proces se judecă azi la Curtea cu juri de aici. Apli­
când instinctelor lor sanguinare teoriile anarhice, ei
ucid sub pretextul de a combate nedreptăţile şi de a
contribui la nivelarea socială. Metodele lor diferă mult
de ale ferocilor apaşi nocturni. Ei jăfuesc şi ucid ziua
în amiaza mare, îi asasinează pe agenţii poliţieneşti din
automobile şi cu arme perfecţionate, prădează băncile
în plina lumină a zilei şi exterminează cu sânge rece
tot ce li se pune în cale. In faţa judecătorilor, ei ţin FLOAREA BETQLIEI
discursuri anarhiste, zimbesc cu cinism, caută să facă ROMAN DIN EPOCA ASIRO-BABILONIANĂ
adepţi în sala de şedinţe. Ei sunt tipul cel mai com­ DE: ŞTEFAN LÂZÂR.
plect al banditizmului modern, născut şi educat în bi­ TRAD. AUTORIZATĂ DE: ALEXANDRU CIURA
rourile ziarelor anarhiste şi profitând de mişcarea mai
mare a străzilor, mişcare fatală vieţii moderne, pentru X. - 7 -
a-şi săvârşi furturile şi crimele în faţa tuturor şi sub O glumă de prost gust.
soarele scânteetor.
Holofern eră foarte vesel; strigă lui Vagao:
De aceea îmi închipuesc, că verdictele pe care-i
privesc, vor fi severe. O nouă plagă socială ne ame­ — Du-te şi chiamă pe regi; să vină şi dansatoarele,
căci azi am chef...
ninţă. Să ştim s-o suprimăm din vreme.
Regii veniră. Sclavii deteră la o parte perdelele
Adrian Corbul.
cortului şi regii prizonieri păşiră tăcuţi, strâmtoraţi, în
faţa lui Holofern.
El se ridică:
— Domnii mei, faceţi-mi plăcerea... şedeţi la masa
dlenuri albe se r eu o li... mea ca oaspeţi şi petreceţi-vă...
El vorbiâ prietineşte; regii se înviorară.
Neguri albe se revolt Intr’o clipă se aduseră mese în cortul cel încăpă­
Peste vârf de vale, tor şi regii şezură, la un gest alui Holofern. Vagao
aduse cupe şi le umplu.
Trec voinici de peste Olt
Holofern zise întorcându-se spre Tompar:
Trăgănănd cu glas involt
— Azi ţinem pomana... pomană pentru Ieroboam,
Cântece de jale. sau Nabuzar, căci el a chemat la duel pe eroul ovreu,
cu spada cea lată şi pletele negre...
Tace vifor, cântă brazi,
Nabuzar îşi roti privirea, îngâmfat. Bilbo îl imită
Urcă ’n zare lună;
şi zise râzând:
„Visul care-mi râde azi — E cina de adio alui Nabuzar.
Lacrimilor din obrazi Intrară muzicanţii, oprindu-se la uşă, apoi ve­
Cine-ar şti să-mi spună ?...“ niră dansatoarele uşoare. Harfele răsunară, fluierile prin­