Page 8 - 1913-09

La botezul principelui Mircea, ca trimis al împăratului german, a luat parte şi moştenitorul de tron al Germaniei Fridrich
Eitel şi din prilegiul acesta înaltul oaspe a vizitat, în societatea principelui Ferdinand, moştenitorul de tron al României,
şi cazarmele armatei române. Chipul nostru arată vizita lui Fridrich Eitel la cazarma „Malmaison".

mai târziu un alt alchimist din Saxonia cu numele ţesăturile curate ale acestuia. De aici prin urmare
Bdttiger, încercă să prepare aur pe seama regelui Au­ ideea, de a utiliza elementele acestea şi la lampele
gust, vecinie lipsit de bani. Laborâ cu fel şi fel de electrice înlocuind într’un chip oarecare vechiul fir de
soiuri de pământ şi resultatul a fost că a scos din cărbune cu capacitatea sa de emisiune slabă. în sen-
retortă nişte cioburi sunătoare. Aur nu eră, însă eră zul acesta au început lucrările. în curând însă s’au
>
cel dintâi porţelan european, care de atunci încoaci ivit din toate părţile o mulţime de greutăţi tehnice,
a adus pe seama Saxoniei mult aur. iar desvoltarea a luat tot mai hotărât altă direcţie.
Tehnica noastră modernă e mai constie de sco- Eră din ce în ce mai evident, că pământurile nobile,
purile ce le urmăreşte. Ea nu mai fierbe, nu mai a- cari se dovediseră atât de folositoare la ciorapii in­
mestecă aşa la întâmplare, ci-şi propune anumite candescenţi, şi nici chiar mineralele curate ale aces­
probleme, pe cari le resoalvă cât se poate fără oco­ tora, nu se puteau utiliza nici decât la lampele elec­
luri pe căi bine cunoscute. Cu toate acestea se în­ trice. Resultatul a fost, că încercările au condus dela
tâmplă şi astăzi nu odată, că cărările nu sunt atât ceriu şi toriu la osmin şi la wolfram, la lampele mo­
de drepte, ba mai mult chiar, că duc la altceva decât derne electrice cu sârmă de metal, cari astăzi au în­
dorim. Sunt atâtea şi atâtea exemple, cari probează lăturat aproape cu desăvârşire lampele cu fir de cărbune.
aceasta.
Amintim aici lucrările, cari au condus pe Auer, Nici aviatica nu e lipsită de astfel de ocoluri,
cunoscutul inventator al ciorapilor pentru lampele cu ba sunt mulţi cari susţin chiar, că întreagă desvoltarea
gaz aerian, la lampa electrică cu fir metalic. Ciorapul de astăzi 5 aviaticei ar fi numai o cărare greşită, care
lampelor cu gaz se bazează pe proprietatea, de care ne-a abătut cât se poate de mult dela ţânta fixată de
se bucură anumite soiuri rare de pământ, mai cu cătră intemeetorii ei. încă de pe vremea lui Lilienthal
seamă oxidul de ceriu şi loriu, de a emite cantităţi se ştie, că cei mai mari şi mai iscusiţi zburători, cum
de lumină relativ foarte mari deja pe lângă tempera­ sunt de pildă cocostârcii şi alţii de felul lor, utili­
turi relativ tare scăzute. Capacitatea de emisiune a zează în zborul lor într’un mod perfect lucrarea vân­
acestor pământuri nobile e neasămănat mai mare de­ tului, a aerului ce se mişcă neregulat. Şi cu cât ae­
cât a carbonului. Despre acestea ne putem încredinţa rul e mai neliniştit, cu atât mai mult scurtează munca
când observăm, cât de întunecoase sunt petele de fu­ acestor zburători reducând lucrarea muşchilor la un
ningine incandescente de pe un ciorap în raport cu minim. Mai practic nici că se poate. Se ştie doar

136