Page 4 - 1913-29
P. 4

Pag. 412.                                  C O  S 1 N  Z E A  N  A                             Nr. 29.

                                                                                    mea  dela  universitate  şi-a  plătit  şi
                                                                                    ea  tributul  faţă  de  familia  princiară
                                                                                    de  Baden.  In  temeiul  unei  vechi  da-
                                                                                    tine,  rectorul  universităţii  din  Hei-
                                                                                    delberg,  an  de  an  e  marele  prinţ,
                                                                                    împrejurare   care   arată   legăturile
                                                                                    strânse  ce  sunt  între  vechiul  institut
                                                                                    de  cultură  şi  între  familia  domni­
                                                                                    toare.  Fireşte,  agendele  rectorului
                                                                                    le isprăveşte un locţiitor.
                                                                                       In  sala  festivă  îşi  fac  apariţia  or-
                                                                                    ganisaţiile  studenţeşti,  vestitele  Bur-
                                                                                    schenschaft-uri,  în  costumele  tradi­
                                                                                    ţionale,  cu  cocarde  de  diferite  cu­
                                                                                    lori,  cu  chipiele  lor  mici  şi  unii  cu
                                                                                    săbii.  Strigătele  de  „hoch“,  la  a-
                                                                                    dresa  casei  princiare,  nu  mai  conte­
                                                                                    nesc.  Un  student  se  ridică  şi  ros­
                                                                                    teşte  un  scurt  salut,  terminând  cu:
                                                                                    „Trăiască  marele  Prinţ!  Vivat  Rec­
             Porturi  româneşti  din  Nâdab,  comitatul  Arad.  După  cum  se  vede  şi  din  ilustraţia
             noastră  aceste  porturi  sunt  influinţate  de  portul  unguresc  de  pe  pustă  în  măsură   tor  Magnificentissimus!“  Lumea  a-
             foarte mare.                      — Fotografia de Gh. Popoviei, student unirersitar. —
                                                                                    clamează  în  furtună  de  aplause.  E
                                                                                    duioasă  alipirea  strânsă  ce-o  simt
               In  zece  zile  dearândul  s’a  dat   artificii.  Toată  lumea  par’că  pluteşte   Grrmanii  faţă  de  familiile  lor  dom­
            aici  o  sărbătoare  în  onoarea  vechi­  în  valuri  de  extaz.  Nu  se  mai  ob­  nitoare.
            lor  prinţi  electori  de  Pfaltz.  Peste   servă  deosebirile  de  clase  sociale.   Se  cântă  imnuri  şi  marşuri  na­
            zi  întreg  oraşul  eră  un  codru  de   E  o  bucurie  şi  un  elan  general.  La   ţionale,  se  aclamează  „Kaiserul‘“  şi
            drapele,  de  toate  culorile.  Alt  semn   o  clipă  dată,  muzica  începe  o  cân­  iarăş  Prinţul.  La  urmă,  studenţii
            nici  nu  arătă  festivitatea.  Germanii   tare  de  joc  şi  sute  de  perechi  se   comandă  bere  şi  se  începe  cheful
            harnici,  peste  zi  îşi  văd  fiecare  de   frământă  în  tacturi  legănate,  săltă­  ştrengăresc  după  obiceiul  vechi.  Nu
            afaceri,  ca  oameni  practici  ce  sunt.   reţe  uneori.  E  numai  cânt  şi  veselie.   se  aude  decât  zângănitul  paharelor.
            Abia  seara  se  încheagă  în  grupuri   Sentimentul  naţional  răscolit  nu  mai   Şi  se  văd  căciuliţe  studenţeşti  stră­
            compacte,  vesele,  şi  o  pornesc  spre   încape  în  inimi,  ci  se  revarsă  în  o   pungând aerul.
            bătrâna  cetate  de  pe  malul  Neckar-   cutropitoare seninătate şi veselie.  Nu  sunt  rare  astfel  de  conveniri,
            ului. Intre zidurile învelite de muşchi,   Spre  sfârşitul  serbărilor,  tineri­  când se amestecă printre studenţi
            pe  cari  se  văd  încă  urme  de  asedii
            din  vremuri  tulburi,  se  desfăşură
            jocuri  de  cavaleri,  conducte  istorice
            fidele,  privite  cu  adâncă  pietate  şi
            însufleţire  de  cetăţenii  înţelegători.
            Apare  figura  legendarului  Frideric
            al  V-lea  de  Pfaltz,  încunjurat  de
            oşteni  cu  săbii  late  şi  cu  coifuri
            negre.  Apoi  şir  nesfârşit  de  grafi  şi
            burgezi  de  demult,  toţi  în  ţinută
            marţială,  mândră.  Locul  duduie  de
            pasul  cailor  şi  de  sgomotul  voinicilor.
            Publicul  privitor  se  entuziasmează
            şi  fiecare  neamţ  e  mândru  de  tre­
            cutul şi de neamul său.
                Când  întunerecul  nopţii  vine  de
            cuprinde  cu  vălul  său  conturele  cas­
            telului,  atunci  se  aprind  mii  şi  mii
            de  lampioane,  se  înfiripă  glasuri  de
             orchestre  şi  de  coruri,  în  aer  se  cern
            puzderie  de  scântei,  sbucniri  de  Tipuri de femei din Bengalia.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9