Page 8 - 1913-29
P. 8
Pag. 416. ------------ C O S I N Z E A N A -------------- Nr. 29.
zură şi traseră asupra-mi fără a mă „Odată — scrie Scott în raportul condeiul său răniâ adânc şi nu arare
atinge. Ajuns pe colina dela sudul său — făceam un drum de inspecţie nimicea cu desăvârşire.
oraşului, căzui la pământ fără sim şi ajunsesem abia la o distanţă de *
ţire. Când m’am deşteptat, mă văzui un ceas de tabără, când Wilson, u- Petreceri. Producţiune teatrală
în mânile ofiţerilor şi soldaţilor greci, nul din cei mai de seamă oameni ai împreunată cu joc aranjază tineri
care mă îngrijeau ca fraţii". mei, care mergea vecinie în cea din mea română din Dobra, duminecă,
Povestea aceasta făcută pe un tâi sanie, strigă la noi, cari veniam în 3 Aug. n. în pavilonul hot. „Hu-
ton grav, aproape solemn, a impre în urmă: „Opriţi săniile, fiecare pas sariu". Venitul curat e destinat ju
sionat adânc pe ceice au asculta’o: poate aduce moarte". Am sărit în mătate pentru fondul ziariştilor ro
oamenii plângeau şi am auzit, prin dată din sanie şi m’am dus la el, mâni şi jumătate pentru îmbrăcarea
tre suspine, spunând: „Tot ce am ca să examinăm terenul, dar n’am copiilor de şcoală săraci din Dobra
avut mi-a fost nimicit; femeea şi băgat nimic deosebit de seamă. Wil şi Gura-Dobra.
copiii mi-au perit; mama, bătrână, son însă ţinea morţiş la aceea, că *
mi-a fost pângărită de soldaţii el a auzit aşa, ca o răpăială, care Sărmanul Andreiew Carnegie!
bulgari." prevesteşte subţiarea gheţei şi apro- Miliardarul american Carnegie azi e
Primarul şi comandantul mi piarea vreunei prăpăstii. Cunoscând unul dintre cei mai decepţionaţi oa
litar socotesc la cel puţin 470 nu isteţimea şi urechea infalibilă alui meni. A cheltuit sume îngrozitoare
mărul locuitorilor din Nigriţa, care Wilson, nu am continuat drumul, ci în scopuri de binefacere, între altele
şi-au găsit moartea în flăcări. în ne-am oprit lângă sănii, iar nişte pentru ridicarea măreţei zidiri, care
afară de aceste victime, sunt toţi câni am trimis înainte. După câteva să se numească palatul păcii şi al
ceice sufăr de răni trupeşti şi su clipe cânii începură a se cufundă înfrăţirii popoarelor. Acest palat în
fleteşti. Femei au fost siluite în faţa încet şi erâ îngrozitor să priveşti la toamnă se va sfinţi în Haga şi la
copiilor lor; copiii au fost sugru zbaterea lor în faţa morţii. I-am tras aceste sărbări ia şi puternicul lui
maţi, bătrânii maltrataţi. abia cu chin cu vai înapoi din pri protector parte, venind pentru asta
mejdie şi ne-am rentors la tabără". anume din America. Ce decepţie îl
va cuprinde însă, când va vedea,
Cam aşa continuă Scott raportul
şi mai departe, amintind toate greu că în vremece el cheltuie milioane
R Â N D U R I M Ă R U N T E tăţile şi primejdiile fără de număr, pentru măreţul palat, — undeva în jos,
pe cari a avut să le întâmpine în spre sud, bubuie îngrozitor tunurile
drum,, iar spre sfârşit aminteşte de şi moartea seceră zeci de mii de
Tragedia căpitanului Scott. oameni. La sfinţirea acestui palat
Abia acum începe a fi cunoscută în felul, cum a auzit de sosirea lui sunt chemate toate neamurile şi e
Amundsen, rivalul său, la pol, şi cum
treagă tragedia căpitanului Scott, asta l’a împintenat, ca să se gră curios să vezi popoarele din Balcani
din un raport, ce-1 publică o mare bească din ce în ce mai mult, ca în faţ^t apostolului păcii, preamărind
revistă engleză. Din articolele publi să-l ajungă şi dânsul. Şi l’a ajuns, şi ele pacea, învremece la ele acasă
cate până acum reiasă, că marele dar de bucurie n’a avut parte, căci poartă un războiu crâncen, pe viaţă
căpitan a fost urmărit dela ’nceput drumul înapoi l’a perdut în adâncuri. şi pe moarte. *
de fatalitate şi a avut de luptat cu Teatru întemniţaţilor. Un rar
o mulţime de piedeci, cari toate-1 * şi curios eveniment artistic s’a în-
stânjeneau întru ajungerea scopului Moartea unui ziarist pamfle tâmplaţ în statul american California,
său măreţ. Vaporul său a plecat tar. Nu de mult a murit în Franţa pus la cale de cea mai mare trage
spre polul sudic în 26 Noemvrie gazetarul Henri Rochefort, care s’a diană franceză, Sara Bernhardt. Ce
1910, dar deja în 1 Decemvrie îl făcut celebru pe urma neîntrecute lebra artistă făcând de prezent un
ajunge un vifor aşa de strajnic, că lor sale pamflete, ce le scoteâ din turneu prin America s’a decis, ca
în fiecare clipă eră ameninţat să se când în când la iveală. Henri Ro să joace o sară şi înaintea a 2000
cufunde. Catargul cel mare dela va chefort până acum la moarte, în vâr de întemniţaţi, cari îşi petrec zilele
por s’a rupt şi că atunci nu s a scu stă de 83 de ani, a scris zi de zi in închisoarea din Saint Quentin.
fundat, se mulţumeşte numai erois câte un articol, străbătut totdeauna Serata teatrală Sara Bernhardt a
mul fără de pereche al oamenilor de un ton vehement şi interesant, aranjat’o de ziua aniversării naşterii
săi, cari şi-au pus toată puterea ca aşa că aproape niciodată n’a rămas marelui bărbat american Washington
să-l salveze. în lupta aceasta cu na fără de răsunet. De câte ori atacă şi a avut un succes splendid. Toţi
tura s’a perdut o mulţime de mate pe cineva, asupra aceluia atrăgea cu întemniţaţii au participat la ea şi
rial de încălzit, au perit doi câni şi siguranţă luarea aminte a vieţii pu dupăce celebra artistă le-a oferit
vaporul a suferit deteriorări foarte blice şi mai totdeauna aveâ urmări rarul prilej, de a-i încântă cu jocul
mari. Prin 10 Decemvrie cu chin cu dezastruoase pentru cel atacat. Acum ei de scenă fără pereche, ei i-au
vai au ajuns însă totuş la marginea cincizeci de ani fusese cel mai ne făcut ovaţii furtunoase şi i-au pre
câmpiilor de ghiaţă dela polul su împăcat şi mai de temut adversar dat un frumos buchet împreună cu
dic. Aici au debarcat, apoi au fă alui Napoleon III. şi a pornit împo o scrisoare de mulţumită. Marea tra
cut pregătirile de lipsă, ca să în triva lui o campanie ziaristică atât gediană a fost foarte fericită de a-
ceapă străbaterea spre pol. Ninsoa de vehementă, că năruirea tronului cest semn de atenţiune şi a decla
rea, ce se cerneâ cu nemiluita îi acestuia în mare parte aprigului pam rat unui ziarist, care a însoţit’o la
împedecâ foarte mult însă, ca să fletar i se datoreşte. Pe la anul 1865 această reprezentaţie, că sara din
poată înaintâ, căci oamenii se te a scris un pamflet aşa de violent Saint Quentin îi este cea mai fru
meau să meargă mai cu inimă, ne- împotriva monarhiei imperialiste, că moasă amintire din toate turneele,
ştiind, că sub stratul de zăpadă nu s’a zis despre el următoarele cuvinte: ce le-a făcut până acum.
se ascunde oare cumva vreo prăpa omul acesta n’are stil, ci stilet. Şi
stie, gata a-i înghiţi în fiecare clipă. într’adevăr aşa a fost totdeauna. Cu
