Page 6 - 1913-41
P. 6

Pag. 598.                                  C O SIN Z E AN A          ---------------------------------  Nr. 41.


                                                     de  tot  felul.  Când  te  uiţi  la   sute  de  coroane  pentru  suta  de  chi-
                                                    ele  ţi  se  pare  că  iese  fum  din   lograme.  Şi  tot  aşa  fumătorii  vor
                                                    toate,  aceasta  însă  e  numai  o   fuma  mâne,  fără  să  ştie,  cămăşile
                                                    părere datorită amestecului co­  sloioase  ale  mojicului  din  Livonia,
                                                    lorilor.  Prin  colţuri  munţi  de   iar  doamnele  frumoase  engleze,  a-
                                                    zdrenţe,  care  mai  de  care  mai   mericane,  germane  şi  chiar  franceze,
                                                     soioase  şi  mai  rupte.  în  scurt   vor  scrie  scrisorile  lor  de  dragoste
                                                     avem  sub  ochii  noştri  toată...   pe  ...ciorapii  plini  de  noroiu  ai  ma­
                                                    sărăcia  Rusiei  întregi.  Cnutul   rinarilor din Riga.
                                                     a  znopit  de  bună  seamă  în    Zdrenţele  întrebuinţate  la  fabri­
                                                    bătaie  anteriul  (o  haină)  acesta,   carea  hârtiei  sunt  cele  de  bumbac,
                                                     iar  gloanţele  au  ciuruit  poate   de  cânepă  şi  de  in.  Ele  costă  40
                                                    vestele  şi  cămăşile  cestelalte   coroane  suta  de  chilograme.  Zdren­
                                                    în  vr’o  zi  de  răscoală.  Pe  aceste   ţele  de  saci  de  cafea  costă  între
                                                     ţoale  vărgate  cu  roza  şi  cu  al­  6  şi  20  coroane.  Hârtia  din  zdrenţe
                                                     bastru  au  fost  bătuţi,  au  plâns   e  cu  mult  mai  bună  ca  cea  obici­
                                                     şi  s’au  bocit  săracii  cei  flă­  nuită  din  celuloză.  Guvernul  german,
                                                     mânzi.  Şi  care  să  fie  oare  po­  băgând  de  seamă  că  actele  scrise
                                                     vestea  cumplită  a  acestei  rochii   pe  hârtie  ordinară,  se  macină  lesne
                                                     plină  de  peteci  şi  de  cusuturi?   şi  în  foarte  scurtă  vreme,  a  şi  ho­
                                                     Nu  iese  oare  din  aceste  tean­  tărât  acum  20  de  ani,  întrebuinţarea
                                                     curi  de  zdrenţe  îngrămădite,   de  hârtie  numai  de  cârpe  în  anu­
            Din  calea  lui  Vlaicu...  Gepii  Mari,  unul  din   plânsul  unui  neam  întreg?  Pa-   mite  cazuri.  Aşa  se  face  că  aceste
            piscurile  cele  mai  puternice  ale  şirului  de  munţi
            ai Caraimanului, în Carpaţi, — priviţi de-aproape.   recă  văd  pe  vr’un  patriot  rus   cârpe  au  ajuns  astăzi  iarăş  la  preţ,
            Sunt munţi uriaşi, foarte frumoşi, coperiţi de ză­  rostind  o  cuvântare  în  faţa  a-   de  unde  începuseră  într’o  vreme
            padă  aproape  vecinică,  cu  coame  de  codri  mă­
            reţi  de  brad.  La  poalele  lor  drumul  e  ca  o  că­  cestei  cetăţi.  Fiecare  petec  de   a  nu  mai  aveâ  căutare.  Hârtia  de
            răruie  de  furnici  şi  omul  pe  el,  ca  o  gânganie   zdrenţe  e  ca  o  suferinţă  ruptă   ţigări  cere  asemenea  să  fie  făcută
            neînsemnată,  aproape  nevăzută.  —  Atât  această
            frumoasă  fotografie,  cât  şi  celelalte  din  calea   din  inima  unui  neam,  ce-şi   cu  fire  subţiri  şi  care  totuş  să  nu
            lui  Vlaicu,  publicate  în  numărul  39  şi  cel  de   poartă  anevoie  un  jug  greu.  Şi   se rupă.
            faţă,  au  fost  făcute  şi  trimise  „Cosinzenei“  de
               dl Nicolae Putileanu, doctorand în Cluj.  de  aş  fi  Ţarul,  mi-ar  plăceâ   Aşa  se  face  în  scurt,  că  pe  fie­
                                                     să  ştiu  ce  istoriseşte  oare  a-   care  an  dl  Minkowsky  desface  cinci
               în  şoproanc  mari  de  toi  stau   ceastă  şapcă  din  Varşovia  şi  acea­  milioane  ds  chilograme  de  cârpe  şi
            grămezi  întregi  de  cârpe  şi  de   stă căciulă din Smolensk......................Pri­  de zdrenţe de tot felul.
            zdrenţe.  Sunt  de  toate  colorile  şi   eşte“,  îmi  zice  cu  o  mutră  de  fi­  S’ar  părea  deocamdată  că  o  a-
            de  toate  felurile.  Să  nu-mi  cereţi   losof  dl  Minkowsky,  „ai  putea  zice   semenea  industrie  de  cârpe  mur­
            să  fac  vr’o  alegere  între  aceste  gro­  că  Rusia  şi-a  schimbat  pielea  şi  că   dare,  ar  trebui  să  fie  un  cuib  de
            zăvii.  Negustorul  le  împarte  după   aceasta  e  pielea  cea  veche“.  —   microbi,  purtători  a  o  mulţime  de
            coloare,  după  curăţenie,  după  tărie.   Câte  ţi-ar  ştî  spune  aceste  zdrenţe   boale.  Aşa  s’a  şi  crezut  la  început.
            Cele  mai  bune  vin  din  Rusia,  cu   de-ar  putea  grăi!  Dar  mai  bine  că   Pe  timpul  holerei  se  şi  oprise  in­
            care  nu  se  poate  asemui  în  această   nu  pot,  că  n’ai  aveâ  inimă  să  le   trarea  acestor  cârpe  în  ţara  nem­
            privinţă  nici  o  ţară  din  lume.  Şi   poţi asculta povestea...      ţească.  Din  pricină  că  acest  comer-
            cuvântul  e  lesne  de  înţeles.  Acolo   în  negoţ  zdrenţele  albastre  au   ciu  înseamnă  zeci  de  milioane  pe
            oamenii  delà  ţară  poartă  numai   preţ  ceva  mai  mare,  de  oarece  văp-   fiecare  an,  guvernul  a  căutat  să
            haine  făcute  de  ei  singuri  şi  încă   seaua  din  ele  poate  fi  scoasă  şi   privească  mai  de  aproape  lucrul
            CU  in  de  cel  mai  bun!  Mă  opresc   întrebuinţată  la  fabricarea  de  dife­  şi  să-l  studieze  cu  deamănuntul.  O
            în  dreptul  unui  teanc  cât  casa  de   rite soiuri de hârtie.        adunare  de  învăţaţi  ţinută  în  oraşul
            mare  şi  ceva  mai  alb  ca  celelalte;   Zdrenţele  de  lână  sunt  spălate   Hamburg,  a  arătat,  că  zdrenţele  us­
            sunt  cămăşi  de  bărbaţi,  de  femei,   şi  trimise  apoi  în  Anglia  unde  se   cate,  au  pierdut  ori  ce  putere  mo­
            de  copii,  rupte,  zdrenţuite,  cârpite  şi   face  din  ele  postav  de  cel  nou.   lipsitoare.  De  altfel  de  40  de  ani
            răscârpite.  Toate  pânză  curată.  Pe   Cei  cari  umblă  numai  după  „postav   nu  s’a  putut  vedea  nici  o  boală
            asta  a  purtat-o  de  bună  seamă  cu­  englezesc“,  nici  nu  bănuesc,  că  ei   molipsitoare  la  lucrătorii  cari  umblă
            tare  ţăran  mulţi  ani  întregi  de-arân-   de  multe  Ori  poartă...  pantalonii  plu­  cu  aceste  zdrenţe  murdare.  Singura
            dul.  E  tare  ca  pielea  şi  cu  toate  a-   taşilor  de  pe  râul  Volga  sau  pe  a-   primejdie  e,  că  iarna  pe  umezeală
            cestea  şi  moale  ca  o  batistă.  Ală­  ceia  a  greviştilor  din  Lodzl  Anglia   încep  să  se  încingă  şi  se  mai  a-
            turea  e  un  alt  teanc  de  cârpe  cu   întrebuinţează  foarte  multe  cârpe   prind câte odată.
            colori spălăcite, roşcate, albăstrui,  de  lână  şi  plăteşte  până  la  două  Că ce însemnează acest nego
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11