Page 8 - 1913-41
P. 8

Pag. 600.                                  C  O  S I N  Z  E A  N  A                           Nr. 41.

          dat,  —  şi  azi  aşa  e  de  pustie  co­  anul  trecut  faţă  de  înaintaşul  seu.   lângă  el,  mai  sus  s’a  putut  urcă  pi­
          muna,  încât,  precum  spune  însuşi   Iaca ce arată numărătoarea oficioasă:  lotul  Derome,  până  la  2298  metri.
          fibirăul  cercului,  nu  mai  poate  alege   In  anul  trecut  a  ajuns  Berlinul   Aşadar  cu  cât  e  mai  îngreunat  ae­
          o  reprezentanţă  comunală  din  cei   mai  întâi  ca  numărul  călătorilor  sei,   roplanul,  cu  atât  mai  puţin  se  poate
          câţi  au  mai  rămas  acasă  !  Că  s’au   cu  tramvaiele,  cu  trenurile  pe  tub   ridică.  Adauge  la  asta  bravurile  lui
          dus  din  sat  şi  primarul  şi  chişbirăul   pământ  şi  cu  cele  de  peste  case,  —   Pegoud,  descrise  de  noi  în  numărul
          şi  juraţii  şi  sfetnicii  comunali,  —  şi   să  treacă  peste  un  miliard!  Intr’a-   trecut,  —  şi  vezi  că  Francezii  ţin
          azi  comuna  nu  să  aibă  macar  repre­  devăr  pe  când  în  1911,  s’au  vândut   şi  în  această  nouă  ştiinţă,  în  aviatică,
          zentanţă,  dar  nu  mai  are  nici  pri­  978  milioane  de  bilete  pe  tramvaiele   locul  cel  mai  de  frunte!  Sunt  ne­
          mărie !                             şi  trenurile  dinlăuntrul  oraşului  Ber­  ajunşi,  decum  întrecuţi,  de  alte  po­
                          *
                                              lin,  pe  atunci  în  1912  s’au  vândut:   poare.  „Latina  gintă  e  regină  între-
             In zbor peste Sahara. Cum se     1005  milioane  şi  863.173  bilete,  cu   ale lumei ginte mari“...
          întrec,  Doamne,  oamenii  unii  pe  alţii   27  milioane  mai  mult  ca  în  anul  în-   *
          în  cuceriri  ale  ştiinţei  noue  !  Abia-i   naintaş.  Sporul  cel  mai  mare  îl  arată   GLUMĂ. Un „cetăţean turmentat"
          un  an  şi  jumătate  de  când  Italienii   tramvaiul  şi  trenul  cel  pe  sus,  peste   eşind cam târziu noaptea din crâşmă,
          cuceriră  delà  Turci  Tripolitania  şi   case,  care  singur  a  cărăuşit  674   luase un stâlp de telegraf în braţe şi-l
          se  zvoni  că  vor  zidi  linie  ferată,   milioane  de  persoane  (pe  când  în   strângea şi trăgea de el zicând:
          peste  cea  mai  mare  pustie  a  pămân­  1911 numai 652 milioane.)         -  Haida tu, nevastă dragă, cu mine
          tului,  peste  nesfârşitele  câmpii  de                                 acasă !..
          nisip  Sahara,  şi  lumea  aplaudă  pe   Dar  de  arată  statistica  spor  mare   Un  domn  treaz  ce  trece  din  în­
          Italieni,  că  dară  în  locul  cămilei,  ce   în  numărul  persoanelor  ce  călătoresc,   tâmplare pe-acolo zice:
          abiâ  se  leagănă  trecând  peste  aceste   apoi  las  de  nu  arată  spor  şi  la  ne­  -  Doar aia nu-i nevasta ta, omule,
          întinsuri  nisipoase,  iacă  vom  vedea   norocirile  ce  trag  după  ele  aceste   e un stâlp de telegraf!
          trecând  cămile  de  oţel,  ce  suflă  pe   întreprinderi.  In  1912,  pe  55  oameni   -  Hm. Şi dta gândeşti că de-ar fi
          nas  nori  de  fum  negru,  ca  un  triumf   i-au  omorât  tramvaiurile  şi  trenurile   nevastă-mea, aş zice eu cătră ea acum
          al  ştiinţei  europene  peste  stările  pa­  orăşeneşti,  pe  256  de  inşi  i-au  rănit   să vină cu mine acasă?...
          triarchale  din  străvechi  vremuri.  S’au   greu,  şi  pe  1950  i-au  rănit  mai  uşor,
          şi  apucai  Italienii  de  lucru,  dar  nici   —  aşa  că  pe  fiecare  săptămână  se
          n’au  ajuns  să  sfârşească  macar  a   vine  un  omorât  de  tramvaiele  şi
          zecea  din  linie,  —  şi  vine  ştirea  că   trenurile  oraşului,  pe  fiecare  trei  zile
          vor  fi  întrecuţi  de  alte  puteri  „mo­  doi  răniţi  greu  şi  pe  fiecare  zi  câte
          trice“, anume de afurisiţii de aviatori!  5 răniţi mai uşor!
                                                               *
             Că  dacă  a  cutezat  un  Francez
          cu  capu  ’n  mână  se  zboare  el  peste   Izbânde tot îndoit de mari
          Marea-Mediterană,  de  pe  ţărmii  Ita­  ajung  zburătorii  cu  maşina,^  când  în
          liei  până  pe  ai  Africei,  —  apoi  de   o  privinţă,  când  în  alta.  In  Reims
          ce  să  nu  încerce  a  zbură  şi  peste   a  avut  loc  la  începutul  acestei  luni
          pustia Saharei !                    Octobre,  un  zbor  de  întrecere.  Gor-
                                              don-Bennet  pusese  un  mare  premiu,
             Tot  un  Franţuz  e  care  se  leagă
          şi  de  acest  lucru  :  aviatorul  Chentin.   pe  care  să-l  câştige  acel  zburător,
          Şi  doar  e  un  drum  de  patru  mii  de   care  va  atinge  depărtarea  de  200
          kilometri  acela  pe  care  se  leagă  să-l   kilometri  în  cel  mai  scurt  timp.  A-
          facă.                               supra  iuţelii  zborului  era  pân’  acum
                                              culmea  aceea,  pe  care  o  atinsese
              Pe  curajiosul  zburător  îl  ajutură   aviatorul  Tabuteau  în  primăvara  a-
          cât  e,  de  lipsă,  însuşi  guvernul  fran­  nului  acestuia,  zburând  200  kilometri
          cez,  care  vede  de  ce  folos  poate  fi   în  1  oră  şi  54  minute.  La  zborul
          pentru  ştiinţă,  economie  şi  chiar   dela  Reims  toate  celelalte  naţiuni
          pentru  vremile  de  războiu,  aceea,   au  rămas  înapoi,  numai  Belgienii  cu
          ca  să  îi  fie  cunoscută  şi  p  u  s t i a     Francezii  au  dus’o  mai  nainte  şi  mai
          Saharei.
                                              pe  vrednică  întrecere.  Au  învins  fran­
              Şi  o  să  stee  cămilele  mirate  şi   cezii,  căci  tinerul  pilot  Mauriciu
          speriate,  când  vor  vedeâ  o  astfel  de   Prevost,  a  zburat  cei  200  kilometri
          bidiganie  ne-mai  văzută  pe  acolo,  că   în  59  minute  şi  în  minuta  din  urmă
          trece  clămpănind  mereu  din  cioc,   a  orei  încă  3  kilometri,  aşa  că  într’o
          ca un cocostârc uriaş.              oară  a  zburat  203  kilometri,  îndoit
                          *                   ca  alţi  zburători  de  până  acum  şi
              Comunicaţia  de  stradă  In  Ber­  de  4  ori  aşa  repede  ca  fuga  trenului
          lin.  După  oraşele  Rusiei,  cari  cresc   accelerat  şi  prin  asta  a  rămas  el  bi­  Grozavă  nenorocire  de  tremwai  în  sudul  Fron­
                                                                                   dei.  Un  conduct  de  mai  multe  vagoane  de
          în  măsuri  aproape  de  necrezut,  şi   ruitor  !  Aşa  ceva  n’a  cutezat  nimenea   tramwai,  încărcate  cu  călători,  mai  ales  sol­
          tot  aşa  de  tare  se  desvoaltă  viaţa   să viseze.               -   daţi,  —  având  să  treacă  pe  o  linie  ce  duce
                                                                                   pe  marginna  unei  prăpăstii  ameţitoare  între
          în  ele  în  toate  privinţele,  —  dintre   La  zborurile  de  înălţime  pilotul   Grasse  şi  Cannes  Francia),  a  sărit  din  şine
          celelalte  oraşe  mari  ale  Europei,  Ber­  Gilbert  zburând  singur,  a  ajuns  până   şi  s’a  prăbuşit  zilele  acestea  în  prăpastie  dela
          linul  sporeşte  şi  se  desvoaltă  puter­  la  5795  metri;  când  a  mai  luat  cu   înălţime  de  15  metri.  Numai  un  vagon  a  mai
          nic  de  tot.  Se  vede  ăsta  de  pildă   sine  un  călător,  s’a  putut  înălţa  nu­  rămas  sus  pe  linie.  Au  murit  peste  40  de
          şi  din  arătarea  statisticei  despre  nu­  mai  4348  metri  (tot  mai  sus  decât   persoane  şi  alte  zeci  rănite.  In  chipul  de  sus
                                                                                   se  vede  locul  sinistrului  şi  vagonul  rămas
          mărul  călătorilor  în  acest  oraş  în  alţii cari au încercat), cu 2 călători       încă pe linie.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13