Page 3 - 1922-01
P. 3

Conferinţa dela Washington


             Spiritul  plăpând  al  păcii  dintre  popoare  a  fâlfăit   pare  a  fi  mai  îndepărtată,  câtă  vreme  Germania  con­
        o  clipă  scurtă  peste  capetele  marilor  bărbaţi  de  stat   stituie  încă  un  pericol  pentru  integritatea  Franţei.  In
        cârmuitori  de  ţară,  în  ziua  de  12  Noemvrie,  când  pre­  marele  său  discurs  asupra  acestei  probleme,  ministrul
        şedintele  Statelor-Unite,  Harding,  a  deschis  conferenţa   preşedinte  -Briand  a  vorbit  cu  atâta  convingere  şi  sin­
        dela  Washington.  Sufletul  lui  Hughes,  secretarul  dela   ceritate,  încât  preşedintele  conferinţei,  dl  Hughes,  a
        externe  american,  al  lui  Bolfour  şi  Briand,  al  lui  Vi-   trebuit să declare cu toată solemnitatea, pe care i-o
        viani  şi  Schant-                                                                        împrumută  cali-
        zer,  au  tresărit                                                                       '  tatea  sa,  următo­
        de  sigur  de  per­                                                                       rul  edevăr:  „Aici
        spectiva  largă  pe                                                                       nu poate să existe
        care  o  deschidea                                                                        sentimentul  iinei
        această  şedinţă,                                                                         isolări   morale
        menită a însemnă                                                                          pentru  apărătorii
        un eveniment is­                                                                          libertăţii şi ai jus­
        toric, un nou ca­                                                                          tiţiei".
        pitol de reconsti­                                                                          Cuvintele aces­
        tuire  a  lumii.  Şi                                                                       tea,  care  veneau
        reprezenta   nţii                                                                          Ia  urma  declara­
        toţi ai celor nouă                                                                         ţiilor  Angliei  şi
        neamuri prezente,                                                                          Italiei,  întărindu-
        ale  căror  drapele                                                                        le  pe  acelea,  au
        decorau  masivul                                                                           clarificat   într’o
        şi    sobrietatea                                                                          clipă   problema
        sălii  uriaşe  din                                                                         desarmării teres­
        Continental Hali,                                                                          tre.  Atâta  vreme,
        au  simţit  de  si­                                                                        cât  sentimentul
        gur şi ei, că spi­                                                                         moral  al  Franţei
        ritul  păcii  uni­                                                                         vede o primejdie
        versale  trebue  ca                                                                        germană,  această
        să  devină  o  rea­                                                                        desarmare    nu
        litate,  pentru  ca                                                                        poate v fi înfăp­
        civilizaţia acestei                                                                        tuită.
        lumi,  creiată  de                                                                          Un folos cu toa­
        cine ştie câte mii                                                                         te acestea, se des­
         de  ani,  să  poată                                                                       prinde clar şi ca­
         fi  scutită  de  de­                                                                      tegoric dela con­
         zastrul iremedia­                                                                         ferinţa  din  Was­
         bil.                                                                                      hington:   ideea
           La  conferinţa                                                                          desarmării sa în­
         dela  Washington                                                                         fipt  şi  în  inimile
         au  participat  în                                                                        cărmuitoriloi  de
                                Briand, ministrul-preşedinte al Franţei şi Hughes, secretarul de Stat dela exter­
         afară  de  delega­                                                                        neamuri  şi  pen-
                                 nele Statelor-Unite, — ale căror discursuri rostite la conferinţa desarmării dela
         ţii Americei, An­       Washington, au avut un profund efect asupra ascultătorilor şi au fost o lecţie   t/u a fi biruitoare
         gliei,  Franţei  şi                      dată opiniei publice universale.                 e  doar  chestie  de
         Italiei,  cei  ai  ja­                                                                    timp. Ca azi ori
         poniei,  Holandei,  Chinei,  Belgiei  şi  Portugaliei.  Din   mâne,  lumea  totuşi  va  trebui  să  vadă,  că  interesul  ei
         prima  zi  a  conferinţei,  două  mari  adevăruri  sau  des­  nu  este  distrugerea  şi  războaiele,  ci  pacea  binefăcătoare,
         prins din întrevederea reprezentanţilor ţărilor de mai sus:   îndelungată, cât mai îndelungată şi mai solidă.
         necesitatea  absolută  a  desarmării  navale  şi  dorinţa  de-   Numai  o  stare  de  linişte  generală  va  putea  să  re­
         sarmării  terestre.  Cea  dintâi  s’a  concretizat  încă  dela   zolve  uriaşele  probleme  sociale  şi  economice,  pe  care
         începutul  primei  şedinţe  şi  ea  are  toate  şansele  de  a   veacul  acesta  le-a  pus  la  ordinea  zilei  şi  cari  de  răz­
         deveni  în  scurtă  vreme  o  realitate.  Cea  de  a  doua  însă  boaie nu vor puteâ fi niciodată rezolvite în mod echitabil.
   1   2   3   4   5   6   7   8