Page 8 - 1922-01

Pag. 8. ------------------------------------ - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - N r . 1 .

Un scriitor basarabean orb: Dionisie Roman. tre scriitorii basarabeni născuţi subt
cea mai urgisită tirănie, şi pe scrii­
Port încă vie în memoria mea cum prea frumos o spune însuşi torul orb al Basarabiei, pe Teodosie
figura blândă a poetului basarabean într’o poezie. Roman. - Mai la vale dăm cetito­
Teodosie Roman. Mi-aduc aminte, Versurile lui Teodosie Roman a- rilor noştri două din poeziile sale. ' ’
că întâia oară l’am zărit în sala de rată un suflet ales, care bate cu multă Sebastian Bornemisa.
administraţie a gazetei „Cuvânt Mol­ căldură şi dragoste pentru soartea
dovenesc", stând pe una din laiţele bjetului norod, pentru „slobozenie" SUBT A ŢARULUI DOMNIE... teii -'
lungi, cari formau mobilierul acestui şi pentru ţara sa iubită. în poezii Subt a ţarului domnie
ziar românesc al Moldovei dintre scrise după revoluţia din 1917, ca Am trăit, ca vai de noi,
Nistru şi Prut. Ochii lui priveau în în „Ţării mele“ ; „Spre dieptate“ ; Intr’o neagră sărăcie,
got, aşa după cum se arată în fo­ „Cânticul plugarului" ; „Subt a la­ Asupriţi, flămânzi şi goi.
tografia, pe care o dăm în cadrul iului domnie“ spune pe faţă toate C’au domnit la noi în ţară
acestui articol şi o linişte şi o mo­ acestea, în vremece în cele scrise Venetici, călăi, tirani
destie semnificativă pluteâ par’că în înainte de revoluţie vorbeşte acope­ Şi ’n robie, sub povară
Ne-au ţinut atâţia ani!
jurul lui. N’am băgat de seamă că-i rit, închipuind neamul moldovenesc
lipseşte vederea şi numai când l’am cu un copil, lângă leagănul căruia Doame sfinte! ’n ţara-mamă
văzut pornind încet şi pipăind cu veghează povăţuitorii lui buni, ca Par’c’am fost nişte streini,
Am trăit de bună seamă
mânile peretele, mi-a trecut fulgeră­ Ca o floare printre spini. ^
tor prin minte gândul: Să fie oare
Chiar şi mila ’mpărătească
orb ?
Numai rele ne-a voit,
Da, erâ orb acest suflet blând, Căci şi limba strămoşească
care văzuse cu toate acestea clar S’o vorbim, ni s’a oprit*
lumina zilei, la naşterea sa, în 5 Ia­
Am trăit la noi în ţară
nuarie 1887. Născut din părinţi ma­ Fără drepturi şi cuvânt
zili, în satul Chipirceni, el învăţă Suferind numai ocară
cele dintâi buchi la şcoala rusească Pe-al strămoşilor pământ.
a vremilor trecute, în satul lui na­
Sâlnicia ’mpărătească
tal. Sufletul lui însă nu la căldura Şi robie de-acum nu-i,
acestei şcoli se ’ncălzî, ci la focul Fiecare sa trăiască ^
’ sfânt al scrisului moldovenesc. Slobod poate ’n ţara lui...
Când în 1905 ceti întâia oară Deci să dăm mână cu mână
Dionisie Roman, poetul orb al Basarabiei.
gazeta moldovenească „Basarabia", Să scăpăm azi de streini,
ochii săi lacomi de carte moldove­ să-l păziască de irele. O astfel de La unirea, cea deplină
Să păşim, hai fraţi Români!
nească luciră de bucurie şi veni la poezie este şi „Cântec de leagăn“,
*
această gazetă, ca să se lumineze dedicat luptătorului naţionalist al a- * *
şi să cunoască cât mai temeinic celor vremuri, Pantelimon Halippa. CÂNTEC DE LEAGĂN
limba moldovenească. Dragostea faţă de semenii săi Dlui Pantelimon Halippa.
N’a avut noroc gazeta aceasta încrustează cu ’mbelşugare cele mai Dormi copile ’n legănaş,
să trăiască multă vreme şi nici Te­ multe din cântecele lui Teodosie Ro­ Dragul mamei îngeraş,
odosie Roman să stee mult pe lângă man. Alăturea de această dragoste Dormi în somnul tău duios r*
ea. Dupăce cunoseti însă odată car­ arare vorbeşte şi de durerea sa fără Dragul mamii Făt-frumos.
Luna, stelele lucesc,
tea moldovenească, se legă de ea de margini, ştiindu-se lipsit de ochii,
Oamenii se hodinesc,
cu tot sufletul şi în 1912 cunoscând cari sunt cea mai scumpă podoabă
Numai eu, de dragul tău,
pe dl Pantelimor Halippa, redactor a unui muritor. De un lirism îndu­ Legănându-te mereu
al gazetei „Cuvânt Moldovenesc",— ioşător este „Din valuri uitate , care Stau cu tine şi veghiez
u
avu prilej să guste o mulţime de tălmăceşte în chip expresiv această Şi din ochi mult lăcrimez...
Dormi în pace, liniştit,
cărţi româneşti şi alese din ele tot durere...
f^uiul mamii cel iubit,
ce erâ mai frumos şi mai plăcut. Cântecele lui Teodosie Roman Dormi cu Domnul, eu te las,
Astfel i se deschise lui Teodosie sunt scrise în graiu popular şi pen­ Dormi şi fă-te un viteaz,
Roman, chiar la vreme, lumina su­ tru popor în primul rând. Aceasta Groaznic pentru cei streini,
fletului, căci mare nenorocire îl a- poate să fie un motiv puternic pen- Luptător cu cei haini,
junse nu mult după aceasta. truca mulţi dintre „intelectualii" no­ Fă-te-un Gruie Grozăvan
Să ai suflet de Roman!
în anul 1915 se ’mbolnăvi în mo­ ştri de azi să nu-1 cetească. Noi ne Viaţa ta, al mamei pui,
bilizare şi pierdu lumina ochilor a- facem cu toate acestea o pioasă Pentru ţară să ţi-o pui.
mândoi, rămânând „mort în vieaţă", datorie morală, ca să punem prin- D. Roman.