Page 6 - 1922-01
P. 6

Pag. 6.                                    C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                            N  r .   1 .

                                                                                      Fără  această  coincidenţă  a  ha­
                                                                                   zardului, n’ar fi putut _avea loc an­
                                                                                   cheta  care  a  stabilit  că  Lesurques
                                                                                   de  un  timp  încoace  cercetă  locuri
                                                                                   dubioase  şi  că  cu  patru  zile  după
                                                                                   omor  a  stat  chiar  la  masă  cu  Cou­
                                                                                   riol  la  Richard  pe  care-1  cunoşteâ.
                                                                                   în  cursul  procesului  s’a  mai  pro­
                                                                                   dus  un  incident  interesant,  din  care
                                                                                   Lesurques  ar  fi  putuţ  scăpă  dacă
                                                                                   acelaş  Hazard  nu  veneâ  să-l  iz­
                                                                                   bească  din  nou  şi  pe  nedrept.  Fiind
                                                                                   întrebat  că  unde  se  află  în  ziua
                                                                                   crimei,  el  răspunse  că  a  stat  până
                                                                                   la  ora  două  în  prăvălia  ceasornica­
                                                                                   rului  Legrand,  iar  acesta  din  urmă
                                                                                   confirmă  spusele,  dovedind  încă  a-
               Masa  de  scris  alui  Napoleon,  la  care  a  lucrat  la  Malmaison.  Această  masă
               a fost cumpărată la o licitaţie în Viena pentru suma de 15 milioane coroane.  devărul  lor  priq  un  act  de  vânzare
                                                                                   de  bijuterii  făcut  la  acea  oră  şi  la  •  ^
           lâlni  la  Pont-Neuf  pe  un  prieten  al   toria.  Fără  ca  Lesurques  să  observe   care  Lesurques  participase  chiar  ca
           lui din tinereţe Charles Guesnot. Ha­  nimic  din  toate  acestea,  el  chemă   martor.  Dacă  aceasta  e  adevărat,
           zardul  singur  i-a  făcut  să  se  ’nfâl-^  la  o  parte  pe  femei,  le  ceru  amă­  acuzaţia se dărîma, căci femeile spu­
           nească.  Schimbară  câteva  cuvinte,   nunte  şi-apoi  chemându-1  şi  pe  Le­  neau  că  la  ora  2  a  fost  la  Montge­
           Guesnot  erâ  grăbit  să  se  ducă  la   surques  îl  confruntă  cu  ele,  şi  ace­  ron  în  cârciuma  lor.  însă,  când  bi­
           poliţie  să-şi  ridice  nişte  hârtii  de-ale   stea  rămâneau  tot  atât  de  hotărîte:   jutierul  prezentă  ca  dovadă  actul
           lui rămase la unul Richard, care fu­  El  e,  unul  din  cei  patru,  cu,  toate   în  chestiune,  la  dată  se  observă  că
           sese  arestat  împreună  cu  Couriol,  şi   că acesta se împotrivea.    cifra  zilei  scrisă  la  început  a  fost  9
           căruia i s’au confişcat toate hârtiile.  La^această  dovadă  veniră  să  se   iar  peste  ea  s’a  pus  8.  Crima  se  ’n-
              Neavând  ce  să  facă  altceva,  Le-   adauge  în  curând  şj altele. Un mar­  tâmplase  în  ziua  de  8,  iar  optul  de
           surques  se  duse  cu  Guesnot  la  ju­  tor  spuse  că  a  împrumutat  sârmă   pe  act  părea  fals,  fiind  suprapus
           dele  de  instrucţie  Daubanton  şi  îşi   lui  Lesurques  pentru  a-şi  repară   peste  nouă.  Deşi  bijutierul  a  spus
           continuau  conversaţia  în  sala  de   pintenul,  şi  chiar  pe  locul  crimei  a   că el scriind a văzut că a greşit şi
           aşteptare,  aşteptând  să  vină  rândul   fost  găsit  un  pinten  rupt,  legat  cu
           lui Guesnot. Daubanton, foarte ocu­  sârmă.
           pat  asculta  martori  asupra  îngrozi­  Ce  să  credem  despre  dovezile
           torului  omor.  Chemase  mai  ales  2   acestea  ?  Au  fost  şubrede  oare  ?
           servitoare  din  Montgeron.  Acestea   Avem  noi  dreptul  să  afirmăm  fără
           trecând  prin  sala  de  aşteptare,  cum   teama  de  a  greşi,  identitatea  unei
           dădură  cu  ochii  de  Lesurques  lre-   persoane  pe  care  n’am  văzut-o  de­
           săriră.  Recunoşteau  în  el  pe  unul   cât  în  treacăt  şi  o  singură  [dată  ?
           dintre  Q2i  patru  călăreţi,  care  au   Ţi  se  pare  că  ai  văzut.  Afirmi  deci
           prânzit pe la ora unu la hanul „Vâ­  cu  cea  mai  bună  credinţă  şi  totuşi
           nătoarei"  unde  serveau  ele  şi  care   poţi  să  nu  fii  decât  sub  impresia
           pe  'noptate  a  plecat  înspre  Lieu-   unei  asemănări,  şi  aceasta  s’a  în­
           saint.  Siguranţa  lor  era  absolută  şi   tâmplat de multeori.
           amândouă  deodată  strigară  când  au   însă,  cu  toate  acestea  adevărul
           intrat la judecător: „Unul dintre cri­  e  cî  denunţarea  adevărată  ori  gre­
           minali e aici afară".               şită  a  celor  2  servitoare  din  Mont­
              La  ’nceput  Daubanton  rămase-  geron,  a  decis  asupra  sorţii  lui  Le­
           neîncrezător.  Nu-şi  putea  închipui   surques.
           cu  drept  cuvânt  ca  un  vinovat  să   Dacă  nu  s’ar fi întâmplat această
           aibă  atâta  îndrăzneală,  încât  să  vină   întâlnire  fatală  din  anticamera  jude­  Horihy, guvernatorul de azi al Ungariei, care
           să  se  arunce  aşa  în  gura  şarpelui.   cătorului  de  instrucţie,  numele  ne­  a  întronat  teroarea  albă,  persecutând  în  chiji
           Totuşi  vechea  lui  experienţă  i-a  a-   norocitului  desigur  că  n'ar  fi  fost   îngrozitor  muncitorimea  şi  pe  Evrei.  In  tim­
                                                                                   pul  din  urmă  guvernul  Ungariei  a  ’ncercat  •
           rătat de multeori că în chestiuni cri­  pronunţat  niciodată,  căci  lui  Dau­  împăcare  cu  partidul  socialist,  pentrn  a  pu-
           minale  totul  e  posibil.  îşi  face  da­  banton nimic nu i-1 indica.        teâ restabili în ţară liniştea.

                                    I
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11