Page 5 - 1922-01
P. 5

Nr. t.                                     C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                           Pag. 5.



                          Rolul hazardului în descoperirea crimelor.


           Suntem  la  Curtea  cu  juraţi.  Se   cest  spirit,  aşa  de  bun  ori  aşa  de   într’o  zi,  în  anul  1796,  dilijenţa
        judecă  un  mare  proces.  în  rechizi­  rău  câteodată?  E  Hazardul,  întâm­  dela  Paris  la  Lyon  ducând  cu  sine
        torul  său  advocatul  general  a  sta­  plarea,  rege  al  poliţiştilor  şi  provi­  mai  multe  milioane  de  „asignate"
        bilit  toate  învinovăţirile  ce  le-a  aflat   denţa judecătorilor de instrucţie, ha­  plecând  din  Paris  la  ora  5’/   seara,
                                                                                                          2
        o  instrucţie  răbdătoare,  metodică  şi   zardul  care  intră  ’n  joc  atunci  când   a  fost  atacată  între  orele  8  şi  9  pe
   i
        luminată  în  sarcina  acuzatului.  în­  totul  pare  a  fi  în  stare  desperată  şi   bucata  de  drum  dintre  Lieusaint  şi
        suşi  apărătorul,  tot  căutând  să  în­  care  hotăreşte  atunci  soarta  luptei,   Melun. Curierii Excoffon şi Audebert
        lăture  aceste  învinovăţiri,  îşi  arată   hazardul  îmbrăcat  în  mii  de  forme.   au  fost  asasinaţi,  iar  banii  furaţi.
        admiraţia  lui  pentru  opera  judecă­  O  bucăţică  de  scrisoare  căzută  din-   Ştirea  acestei  teribile  crime  s’a  ră­
        torului. Iar colo, în fundul sălii, pu­  tr’un  buzunar,  o  făşie  de  stofă  ră­  spândit  repede  şi  o  primă  anchetă
        blicul  ascultă  cu  lăcomie,  publicul   masă  în  mâna  crispată  a  victimei,   a  stabilit  că  mai  mulţi  călăreţi  au
        acesta  care  urmărind  afacerile  cri­  o  precauţiune  uitată,  la  prima  ve­  fost văzuţi prin locurile unde s’a în­
        minale  aproape  că-şi  închipue  că   dere  fără  importanţă,  o.  simplă  gre­  tâmplat  măcelul,  cu  câteva  ore  îna­
        magistraţii,  pentru  a  descoperi  pe   şeală  de  ortografie,  ori  faptul  că   inte  de  el.  Şi  ancheta  a  aflat  că  un
        vinovaţi,  sunt  înzestraţi  cu  darul   răufăcătorul  a  mers  pe  trotuarul  din   anume  Couriol  nu  s’a  culcat  acasă
        unei a doua vederi. Fără multă chib­  dreapta  înloc  să  meargă  pe  cel  din   în  noaptea  omorului  şi  a  fost  văzut
        zuinţă  acest  public  recunoaşte  uşor   stânga,  iată  câteva  din  înfăţişările   a  doua  zi  ducând  patru  cai  de  că-
        judecătorilor un fel de putere miste­  esterioare ale Hazardului...     lărit-înşelaţi  la  un  hangiu  din  Paris.
        rioasă,  mulţumită  căreia  ei  pot  ceti   Istoria  marilor  procese  criminale   Fu  arestat  peste  10  zile  şi  era  în-
        ca  într’o  carte  deschisă  în  gândul   abundează  în  exemple.  Numai  ale­  tr’adevăr unul din criminali, dar mai
        cel  mai  întortochiat şi' pot  reconsti­  gerea lor ne e mai grea.     rămâneau trei de descoperit. Ancheta
        tui  toate  fazele  unei  crime  tot  atât   Cine n’a auzit de pildă în Franţa   însă  nu  putu  merge  mai  departe  şi
        de  clar  ca  şi  cum  ar  fi  fost  de  faţă   vorbindu-se  despre  afacerea  „Curie­  instrucţia  lâncezia,  când  într’o  bună
        la săvârşirea ei.                   rului  deLyon“?  înaintaşii  noştri  au   zi  se  întâmplă  ceva  aproape  ne  mai
           Judecătorii  de  instrucţie  nu  sunt   fost  pasionaţi  de  această  afacere  ce­  pomenit în analele judiciare:
        totuşi nici ghicitori, nici supraoameni.  lebră  trecută  chiar  într’o  piesă  de   în  ziua  aceea  către  zece  ore  di­
  • ;   Desigur,  toţi  au  dragostea  şi  expe­  teatru,  lată  această  dramă  povestită   mineaţa,  un  anume  Lesurques  care
        rienţa  profesiunii  lor,  şi  mulţi  chiar   pe scurt:                 locuiâ în Paris deja de un an, în-
        exercitând-o  desfăşoară  calităţi  din
        cele  mai  rare,  ca  de  pildă:  spirit
        subtil de observaţie, cunoaşterea oa- ,
        menilor  şi  a  lucrurilor,  sânge  rece,
        tenacitate,  pentru  a  nu  aminti  de­
        cât  pe  cele  mai  de  seamă.  Nici  nu
        ne  dăm  seama  câtă  asemănare  este
        între  un  judecător  în  cabinetul  său
        de  lucru  şi  un  general  pe  câmpul
        de luptă.
           Totuşi  câte  procese  celebre  ar
        fi  rămas  pe  loc  la  cel  dintâi  pas,
        câţi  criminali  ar  fi  rămas  necunos­
        cuţi  ori  nepedepsiţi,  dacă  magistra­
        tul  n’ar  fi  avut  norocul  de  a  întâlni
        în  calea  sa  un  colaborator  unic,
        sau  mai  bine  zis  un  spirit  nebănuit*
        care  sau  că-i  aduce  dovada  deci­
        sivă,  sau  că-1  pune  pe  o  urmă  la
        care  puterile  lui  singure  nu  l-ar  fi
        putut  conduce  niciodată,  însă  care
        e  foarte  capricios,  căci  nu  se  arată
                                            Tancuri franceze defilând în oraşul Kattowitz cu prilejul plebiscitului Sileziei. Se ştie •
        decât  atunci  când  îi  place  lui  şi   că cu acest prilej ordinea a fost tinută de armată franceză, engleză şi italiană şi că
        totdeauna într’alt fel.             votarea s’a făcut în cea mai mare ordine. Tancurile franceze au fost aduse pentru
                                            a impune elementelor germane ale oraşului, care păreau a fi hotărâte să producă
           Mai  trebue  să  spunem  cine  e  a­                     tulburări cu prilejiul acesta.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10