Page 4 - 1922-04

Pag. 62. C O S I N Z E A N A Nr. 4.

de primă necesitate, şi la calea a îndurat, ca şi toţi camarazii săi, lelor de balet ducându-se în sănii
ce le mai rămâne de făcut îna­ lipsurile şi suferinţele, a fost unul la repetiţii, bine îngrijiţi şi veseli, ca
inte de a ajunge la regiunile pu­ dintre aceia care au reuşit să facă în vremurile bune. Mi s’a arătat
stiite de foamete, spiritul îţi rămâne pe guvernământul proletar să înţe­ printre elevele cele mai tinere o
ameţit de imensitatea operei între­ leagă necesitatea menţinerii arfei tea- „minune“, dşoara Semianova, des­
prinse. însă frigul va blocâ în în­ pre care bătrânul ei profesor spune
tregime portul, agravând încă difil- că va avea cu siguranţă un renume
cută|ile de-acum. mondial.
N’am vrut să părăsesc capitala Satele.
tuturor Ruşilor - spune povestitorul
Am trecut şi prin câteva safe -
acestora, - fără ca să iau parte, ca
spune povestitorul. M’au impresio­
la Moscova, la o reprezentaţie de
nat jalnic de tot. Ţăranilor le lip­
balet. Am văzut „Mascaradele“. Ad­
seşte totul, n’au nimic. Nu le sunt
mirabil spectacol, cum n’aş fi cre­
zut niciodată că e posibil să se lăsate decât cantităţi foarte mici din
productele pământului pe care îl
monteze vre-unul în condiţiile de-acî
lucră. înfăţişarea haineler lor îţiiace
ale vieţii.
milă, şi de mult a ieşit la ei din
Dl Eskusovici care m’a invitat
obicei purtarea unei încălţăminte. a
acolo, e directorul general al tutu­
ror teatrelor sovietice. E o ciudată Copiii au fost cei mai cumplit
figură de artist şi de om autoritar. loviţi de foamete şi mizerie. Ei sunt
M’a făcut să vizitez scena şi culi­ cele mai mari şi mai nevinovate
sele, m’a prezentai celor mai renu­ jertfe ale tragediei ruse.
miţi dansatori şi dansatoare, gloriile Omul delà safe nu ştie nimic
de azi ale afişului. Am văzut pe fai­ din ceea-ce se întâmplă în treburile
Eskusovici, directorul general al tuturor
mosul Orlof, urmaşul şi rivalul lui teatrelor ruseşti sub regimul sovietic. politice ale ţării lui. Cel care locu­
Nijinsky, şi pe celebrul actor dra­ Teatrul este singura instituţie a Rusiei, ieşte la graniţele dinspre Apus nu-şi
care s’a menţinut la nivelul dinaintea
matic U. V. de Korven-Krukovsky, revoluţiei. aduce aminte decât de lupte sân­
care cu toţi cei 74 ani ai săi a ră­ geroase şi crâncene şi de devastări
mas fruntaşul teatrului Marinsky. frale ruseşti. Susţinut de Eskusovici, care în cursul „unui războiu lung“
El îmi zise: „în serile primelor zile bătrânul artist reuşi să realizeze mi­ au nimicii sate şi vite. Restabilirea
de revoluţie eu jucam dramă înain­ racolul conservării tradiţiei pure a acolo la safe a unei vieţi normale
tea unui' popor care jucâ el însuşi artei, în mijlocul dezagregării gene­ va fi cu siguranţă foarte grea. La
o dramă mai mare decât aceea a rale. Şi e aşa de pitoresc şi foarte chinul foamei care mai ales acolo
autorilor meii“ curios să vezi în mijlocul acestor pe ei, pe ţărani îi seceră, se adaugă
Acest bătrân şi măreţ artist, care zbuciumări, de pildă pe elevii şcoa- acela al frigului. în cursul iernei a-

■ as.

A patra iarnă în Rusia sovietică — Hrana adusă de vapoarele americane pe Neva, a fost transportată în interiorul ţării. Aci
se vede un convoi de alimentare, care străbate în şir lung una din străzile Moscovei, ca să ducă alimentele la centrele de
distribuţie. — Ajutorul american dat Rusiei sovietice a salvat o mulţime întreagă de foame şi de chinuri. Dărnicia ei mare-
inimoasă merită lauda întregei lumi civilizate.