Page 12 - 1922-20
P. 12
Pag. 308. C O S I N Z E A N A - Nr. 20.
Scrisoare acasă cu bucurie lăpădarea de neamul lui
şi contopirea în alt neam. Ici-colo
au reuşit, şi de nu veniâ mântuirea
după Mora F.
unităţii naţionale, reuşiau şi mai
mult, mai ales la cei cu cultura
Copila mea, de vezi trecând voinicii
Pe sub fereastra noastră cătră gară, câştigată în şcoalele străine. Pe
Din florile ce-or fi mai înflorite mulţi din aceştia îi vedem şi azi
şovăind în sufletul lor ameţit de
Le dă şi lor şi eşi la ei afară, învăţăturile mincinoase ale şcoalei
Pctrece-i cu privirea păn’ departe, străine. Şovăirea aceasta trebue să
Ureazâ-le izbândă ’n bătălie
dispară, iar generaţiunile, cari se
De-i vezi bătrâni cu pletele cărunte, ridică de acum înainte trebue cres
Că şi eu sunt acolo, cine ştie.
cute în cunoştinţa adevărului istoric
referitor la neamul nostru.
De vezi în colţ cum stă şi zgribureşte In slujba acestui adevăr e pus
Copila din vecini şi cere milă Anuarul Institutului Institutul de Istorie Naţională, exis
le-apropie de ea cu vorbe bune. de Istorie Naţională tenţa căruia se datoreşte marelui
li-e soră astăzi orişice copilă. nostru Rege liberator. Căci Regele
De mână ia-o ncet şi o învaţă Publicat de ALEX. LĂPEDATU a făcut, la inaugurarea Universităţii
Tot ce ştii tu şi azi aşa şi mâne, şi IOAN LUP AŞ, profesori de din Cluj (1 Februarie 1919) o fun-
Că şi ea te-a 'nvăţa cum se mănâncă, Istoria Românilor la Universitate, daţiune pentru formarea unui insti
Când nu-i altceva ’n casă numai pâne. membri ai Academiei Române. tut,’ al cărui scop să fie „studiul
I. 1921-1922. Cluj.
Unitatea naţională, râvnită de istoriei române, atât de vitreg tra
Şi dimineaţa când vezi mândrul soare veacuri şi dobândită cu jertfe grele, tată sub stăpânirea trecută“. Cei
La geamul tău, că vine să te vadă impune celor-ce ne bucurăm de ea chemaţi s’au pus pe lucru şi ca
Şi-a uzi afară râs şi veselie îndatorirea de-a munci cu încordare unul din mijloacele pentru ajunge-*
Şi vezi soldaţi, muzică şi paradă, în toate direcţiunile activităţii ome rea acestui scop a apărut întâiul
le bucură copila mea cu lumea, neşti, deci şi ’în a ştiinţelor. Nu Anuar al Institutului de Istorie Naţio
Că poate-atunci acolo ’n ţări streine mai astfel vom dovedi, că suntem nală.
Tăticul ţi-a găsit o jucărie vrednici de darul libertăţii naţio In cel dintâi studiu, „Nouă îm
Gândindu-se cu dor şi drag la tine. nale şi numai astfel vom asigura prejurări de desvoltare ale istorio
pentru viitor aceasta libertate. grafiei naţionale“, scris de dl Alex.
Şi-odaf apoi de-i vremea înorată Învăţaţii noştri au înţeles rostul Lăpedatu, se trece în revistă ce s’a
Şi soarele şi ceru-i numai sânge vremurilor de; azi şi ne bucurăm făcut până acum pe terenul istorio
Şi-auzi oftări şi jale *năbuşită mult, că putem să facem pentru grafiei naţionale mai ales în Dacia
Şi zi şi noapte ’ntruna lumea plânge, cititoarele şi cititorii revistei noastre inferioară, unde condiţiunile pentru
le roagă ’ncet la mica iconiţă, o dare de seamă despre una din desvoltarea ei erau favorabile. Apoi
Când pui căpşorul seara spre culcare, cele mai însemnate lucrări apărute se arată, ce trebue să se lucreze
Că poate-atunci tăticu-i mort departe anul acesta. E vorba de Anuarul în viitor: culegerea şi publicarea
Şi nici mormânt, nici flori, nici cruce Institutului de Istorie Naţională. izvoarelor inedite ale trecutului no
[n’are. In nici una dintre ştiinţe, Româ stru, completarea şi refacerea cu
nii ardeleni nu au rămas atât de noştinţelor noastre asupra acestui
înapoiaţi, ca în a istoriei lor naţio trecut, care prezintă ţările române
IOAN BERGHIA
nale, cu tot mănunchiul de istorici ca unele cari singure şi-au putut
începând cu Clain, Şincai şi Maior. păstra, neîntrerupt, dela întemeiere
\
rele în agonie incendiază vârfurile Stăpânirea străină, sub jugul căreia până azi, în partea aceasta a Eu
copacilor, care par nişte gigante lu au trăit până în 1918, a lucrat cu ropei, organizaţiile lor de stat, pe-
minări aprinse. In pavilonul cel toate mijloacele, ca Românii să nu când în Ungaria de pildă, mult
mare, perechi, perechi se leagănă poată cunoaşte trecutul lor aşa peste o sută de ani, Paşâ turcesc
în ritmul acordurilor de vals. Bărci cum a fost aievea, ci să câştige în îşi avea reşedinţa în capitala Buda
încărcate cu tinereţe alunecă uşor şcoalele străine, pe cari erau siliţi şi alte oraşe ungureşti.
pe lac, lăsâd în urma lor făşii de să le cerceteze şi chiar în ale lor Tot cercetarea adevăruluijîn pri
spumă argintată. Sub sălciile de pe proprii, o icoană falsă despre el. vinţa acestui trecut ne arată, că
ţărm, lebedele plutesc nemişcate, — In toate cărţile şi în toate lucrările abia la sfârşitul secolului al 12-lea,
ca nişte corăbioare de rubin, an de istorie, Românii erau prezentaţi Ungurii au luat efectiv în stăpânire
corate — neturburate în visul lor ca un popor, a cărui luptă s’’a întreaga Transilvan e. Trebue să se
etern... mărginit aproape numai la asigu facă apoi cunoscută şi istoria cul
Iar pe-o aleie singuratică, — în rarea existenţei lui materiale. Erau turală, căci noi am avut şi avem o
văluite în reflexele violete ale în prezentaţi ca un popor venetic, pri cultură a noastră naţională, necu
serării, — se strecoară, cu paşi de mit aici din mila cuceritorilor din noscută la foarte mulţi, mai ales în
puf, două umbre cu feţe pătate de spre Pustă, — ca un popor, care Transilvania. Se va cerceta apoi
lacrimi udate, pe ale căror buze nu a dat acestei ţări nici o jertfă, trecutul poporului român din Tran
înfloreşte un zâmbet... zâmbetul vieţii... nici un bărbat de valoare. Scopul silvania în timpul dela jumătatea
30/111 1922. urmărit cu aceasta falsificare a is secolului al 15-lea până la 1848,
toriei era să nimicească în sufletul când el a fost exclus dela viaţa
Românului sentimentul de mândrie politică de stat a foştilor săi stă-
Aurel Locusteanu. naţională şi să-l îndemne a primi pânitori, — să se arate relaţiile de
