Page 7 - 1922-20

Nr. 20. C O S I N Z E A N A Pag. 303.

timpuri. „Societatea instrucţiunii po­
pulare'“ înfiinţată în 1873 ş’a luat
drept ţintă înfiinţarea de biblioteci
populare la sate şi împrăştierea de
broşuri ieftine corespunzătoare ne­
voilor poporului. „Corporaţiuneastu­
denţilor“, a împlinit lipsurile. Prin
conferinţi, baluri şi liste de sub­
scripţie ei au adunat mijloacele tre­
buitoare pentru întemeierea de şcoli
şi biblioteci. In timpul vacanţei, cu
sacul de drum în spinare, cu toiagul
apostolului în mână, studenţii co­
lindau satele, nu pentru a propaga
zarva politică, ci pentru a îndruma
către crearea de case de cetire,
teatru popular şi corturi. înflăcă­
rarea tinereţei a lăsat urme adânci
la sate. Interesul pentru cultură se
deşteaptă la sătenii însăşi. Flăcăii
dela ţară luară locul studenţilor.
„Asociaţiunea tinerilor săteni“ se
organizează repede în toate colţu­ Instantaneu de'A.' Chiffa.
rile ţării, federalizându-se, pentru a P. S. Sa Episcopul Nicolae Ivan
aduna la un loc mijloace mai îm­ al Clujului inălţând rugăciuni in cimitirul din Baia de Arieş pentru odihna
T
belşugate de acţiune. Azi casele de eroilor răposaţi pe meleaguri streine şi pe pământul tării noastre. In jurul
cetire, bibliotecile şi teatrele popu­ P. S. Sale preoţii din jur, popor şi intelectuali.
lare sunt conduse de aceşti flăcăi
dornici de>ţcăpătarea cunoştinţelor, la sută (la noi aproape 60%). Dorul neretul sănătos şi către studiile
folositoare în viaţă. Conferinţele ţi­ de cetit a pătruns la toţi. superioare.
nute de studenţi sunt acum ţinute Apăreau în 1919, 340 de jurnale Sunt 2 universităţi, a treia fiind
de aceşti modeşti propagatori ai şi reviste, din care 8 ziare scoase pe cale de înfiinţare ; există o şcoală
luminii printre tovarăşii lor de traiu. zilnic în 20—65.000 foi; unele re­ tehnică superioară, o şcoală supe­
Din ucenici au devenit maiştri. De viste agricole^ au tiraj chiar de rioară de comerţ şi una de - navi-
băgat în seamă este că asociaţiu- 95.000 exemplare, iar revistele ilus­ gaţiune. In fiecare oraş funcţionează
nile tinerilor, exclud politica de trate săptămânale de câte 50.000 ex. cel puţin câte un liceu de băeţi şi
partid din discuţiunile lor. Încer­ Cât de departe suntem noi de aceşti unul de fete. O caracteristică a ins-
carea unor partide de a se servi de locuitori ai ţinuturilor reci, în atin­ trucţiunei finlandeze este faptul că
propagandă înfiinţând asociaţiuni gere cu cercul polar. sunt multe şcoli medii mixte, ceiace
după modelul celor culturale, nu a adus mare economie în buget.
a prins. Cum vine puhoi de ape spre vale, In întregime socotită, cultura mul-
atunci când izvoarele dau din belşug ţimei în Finlanda este cu mult su­
Din ce în ce cultura întinzându-se, sus la munte, tot aşa înmulţirea perioară chiar ţărilor din apus, cu
tinde şi spre o mai mare adâncime. şcolilor la sate, chemarea mulţimii tradiţie culturală de lungă durată.
Scrisul’ şi cetitul nu ajung. Univer­ către binefacerea luminei, îndreaptă „Totul a contribuit să deie culturei
sităţile populare daneze, după mo­ mereu în mai mare număr ti- un caracter democratic bine hotărât“.
delul celor înfiinţate de Grundtvig,
repede au prins’ temei şi în Fin­
landa. In 1910 erau 27, pe lângă Poate omul trăi fără nutriţiune?
cele 14 create în centrele suedeze.
Lucrătorii din oraşe imitară satele. Iată o teză nouă, care pare origine, • renumită prin vastele
In centrele mari ’ industriale s’au că a revoluţionat toată ştiinţa sale cunoştinţe medicale, prin
înfiinţat „Institute muncitoreşti“, a- organismului omenesc. Agonia operele şi conferinţele sale, apre­
proape cu acelaş program, bine în­ îndelungată a primarului din ciate de toată lumea savantă a
ţeles adaptat nevoilor imediate ale
muncitorilor târgoveţi. Conferenţiari Cork, Mac Swiney, care a postit Apusului. Multe din lucrările
ambulanţi, peste 300, au sarcina de precum se ştie 71 de zile, a sale au fost permiate de Aca­
a ţinea conferinţi de popularizare stârnit curiositatea lumii savante demia de Medecină din Paris.
ştiinţifică în acele centre, unde uni­ în domeniul abstinenţei alimen­ Doctorul Henry Bouquet, unul
versităţile populare nu se pot încă tare. Mulţi medici au căutat să dintre admiratorii acestei femei
înfiinţa.
rezolve singuri problemele nouă savante, a făcut de curând o co­
Toată această ţăsătură deasă de ale postului, supunându-se sin­ municare asupra experienţei
mijloace culturale, a dat roade pe guri chinuitoarei greve a foamei. Dnei Lipinska în ¡domeniul ab­
deplin. Numărul analfabeţilor !.nu
era în 1910, mai mare de 20,000 în Intre-aceştia, cea mai intere­ stinenţei—alimentare.
toată ţara, ceeace la populaţiun^a de santă experienţă a făcut-o Dna Dna Lipinska — spune dân­
peste 3 milioane nu vine nici unul Dr. Lipinska, o poloneză de sul— este antrenată la postit.