Page 3 - 1922-20
P. 3

Nr. 20.                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  Pag. 209.

       aur,  pe  capul  ei  plecat  cu  supunere      După înfrângerea Grecilor
       şi  smerenie.  Se  sculă  apoi,  şi pere­
       chea  regală  se  îmbrăţişă  şi  ascultă
       cuvintele reprezentanţilor poporului:                  — Incendiarea Smyrnei. —
       preşedinţii  Camerei  şi  al  Senatului.
       Pe  urmă  Regele  cu  glas  sever  şi   In numărul trecut al revistei noas­  toliei,  situaţia  populaţiei  creştine  în
       oţelit  îşi  citi  Proclamaţia  către  po­  tre  am  făcut  în  liniamente  generale  oraşul  Smyrna,  în  direcţia  căruia  se
       por.  Departe,  unde  eram  noi,  nu  se  istoricul  conflictului  greco-turc  şi   îndreptau  trupele  turceşti  învingă­
       auziră  decât  ultimele  cuvinte  spuse   am  schiţat  ultimul  efort  al  trupelor  toare, devenia tot mai critică.
       deosebit de răspicat: „...pentrusfânta  turceşti,  care  a  provocat  dezastrul   In  sfârşit  în  ziua  de  9  Septem­
       unire!“  Şi  apoi,  încet,  în  pas  ser-   Grecilor în Asia Mică.     brie,  capul  coloanelor  turceşti  îşi
       bătoresc,  s’au  întors  în  biserică  sub   Astăzi  vom  da  cititorilor  noştrii,  face  apariţia  pe  cheiu.  Oraşul  era
       baldachinul susţinut de 6 ofiţeri, iar  amănunte  asupra  ocupaţiunei  din  într’o  desordine  lamentabilă.  Mar­
       de acolo au mers la palatul regal şi în   partea  trupelor  învingătoare  a  ora­  torii  oculari  povestesc,  că  în  ulti­
       sala  festivă,  unde  a  urmat  banche­  şului  Smyrna  şi-a  exodului  popu-  mele  zile  ale  regimului  grec  dom­
       tul. După masă la ora 4, în faţa tri­  laţiunei creştine.              nea  o  panică  indescriptibilă.  Func­
       bunelor  şi  după  ce  urmaţi  de  toţi   Oraşul  Smyrna,  este  unul  dintre   ţionarii  dezertau  dela  posturi,  băn­
       generalii şi solii streini M. M. L, L. au  cele  mai  înfloritoare  porturi  ale   cile  erau  asaltate  de  depositari,
       trecut trupele în revistă, — a urmat  Asiei  Mici.  El  este  împărţit  în  mai   pentru  a-şi  retrage  fondurile.  Frica
       defilarea  primită  călări  de  Rege,  multe  cartieruri.  De-alungul  che­  de  represalii  cuprinsese  toată  popu­
       Regină  şi  suită  înaintea  unui  public  iului,  care  se  întinde  pe  marginea   laţia  streină,  care  dedea  năvală  în
       de peste 50.000 de suflete. Un alt mo­ mării  pe  o  lungime  de  patru  chilo-  port,  pentru  a-şi  salva  viaţa,  îmbar-
       ment neuitat a fost acela când Regina  metri  se  află  cartierul  european,  cu   cându-se  pe  vapoarele  cari  staţionau
       a defilat ea însăşi în fruntea regimen­  clădiri  moderne,  bazaruri  bogate  şi   acolo.
       tului  ei  de  roşiori!  Pe  urmă,  serbă-  prăvălii  încărcate  cu  toate  bogăţiile   Mai  multe  torpiloare  şi  distrugă­
       toarea  se  sparse  şi  toţi  oaspeţii  au   Orientului.  In  dosul  acestui  cartier  toare,  în  deosebi  americane,  supra-
       plecat  la  Bucureşti  unde  serbările  sunt  înşirate  cele  orientale.  La  sud   veghiau  rada  portului.  Pe  cheiu  o
       au  continuat,  tot  atât  de  strălucite,  cartierul  turcesc,  şi  tot  mai  spre  animaţie  intensă  şi  felurită.  Seara
       încă două zile.                    nord  cel  evreesc,  apoi  armean,  şi   oraşul  se  scălda  în  lumina  vie  a
         Şi  atâta  a  fost...  Unora  li-se  pare   în  urmă  cartierul  grecesc.  Populaţia  proiectoarelor de pe vapoare. In car­
       că  a  fost  prea  puţin  (un  redactor,   oraşului  era  înainte  de  răsboi  de  tierul  turc  răsunau  împuşcături  dese,
       pe  care  nu-1  calificăm,  dela  un  ziar   peste  200  de  mii  de  locuitori.  As­  explozii  de  granate  şi  strigăte  de
       bucureştean  de  veşnică  opoziţie,  a   tăzi  desigur  s’a  ridicat  cu  50%-  In  femei  şi  copii.  Şalupele  făceau  în­
       avut  nesimţirea  să  scrie,  vrând  să   urma  retragerii  atât  de  rapide  a   continuu  naveta'între  cheiu  şi  va-,
       defaime serbările încoronării: „..şi în   trupelor  greceşti  din  interiorul  Ana-  poare,'“pentru a'transporta pe refu-
       vălmăşealâ  nespusă,  se  făcu  înco­
       ronarea,  fără  ca  să  fi  văzut  ceva
       deosebit; şi atâta a fost totul, nimic
       mai mult“), — celor ce însă în acele
       clipe  le-au  lăcrămat  ochii,  li-s’a
       tăiat  glasul  văzând  pe  Regina
       îngenunchiată  şi  s’au  cutremurat
       când  au  văzut  pe  cei  dintâi  Suve­
       rani  ai  tuturor  Românilor  îmbrăţi-
       şându-se,  pe  cap  unul  cu  coroana
       tunurilor  turceşti,  altul  cu  aceia  a
       aurului Moţilor cerşitori, — acelora
       aceste  clipe  le  sunt  unice  şi  fiorul
       lor  fără  sfârşit.  700.000  de  muce­
       nici au murit numai în aceşti ultimi
       6  ani  pentru  această  singură  zi.
       Noi,  cei  cari  am  fost  acolo,  să  nu
       credem  că  încoronarea  aceasta  a
       fost  făcută  numai  pentru  noi,  cele
       câteva  zeci  de  mii  cari  am  fost  de
       faţă, ci să ştim că ea a fost în rân­
       dul  întâi  a  întregului  neam  de  eroi
       cari  au  muncit  şi  s’au  dat  pe  ei
       înşişi  neamului,  fără  a  primi  vre-o
       satisfacţie,  fără  a  avea  vre-o  altă
       bucurie  decât  aceea  pe  care  o  dă
       jertfirea  entuziastă  de  sine.  A  lor
       a fost sărbătoarea, şi numai în rândul
       din urmă şi a noastră, a puţinilor de azi,
       şi buni şi răi, şi vrednici şi nevrednici.                   Incendiul Smyrnei.
                                          Fuga populaţiei cu bărcile până la vapoarele care-o aşteptau la câteva mile de­
                                          părtare de port. Nenorociţii şi-au luat cu ei şi bagajul ce l-au mai putut scoate
                                /. /. M.         '                  in fugă din flăcări.
   1   2   3   4   5   6   7   8