Page 6 - 1922-20
P. 6
Pag. 302. - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - ------------------------------------ Nr. 20.
ar putea condamna atitudinea An salvarea cauzei umanităţii, — toate Aceasta nu trebue s’o uităm. Ori-
gliei în războiul mondial? Înfrân aceste glorioase efecte câştigate cari ar fi greşelile fostului premier,
gerea barbariei prusace care doria prin victoria aliată, se datoresc tot acestea cel mult dacă-i vor întuneca
să întindă Germania „liber alles“ şi pe atâta lui Poincari, lui Wilson şi puţin aureola pe care o are şi şi-o
să robească Omenirea, triumful ci celorlalţi conducători aliaţi, ca şi va păstra în Istorie tot pe atâta cât şi
vilizaţiei şi a drepturilor omului, lui Lloyd George, generalilor con dorobanţul român şi ceilalţi cavaleri
apărarea libertăţii şi a egalităţii, şi ducători şi tuturor soldaţilor aliaţi. ai Cruciatei Umanităţii din 1914-1918.
Ceva despre Finlanda
baie se face duş rece. Atât sunt vara este înotatul şi vâslitul. Aproape
In biblioteca „Cunoştinţe fo
lositoare“ dl prof. I. Simio- de deprinşi oamenii cu acest fel de nu e locuitor care să nu ştie înnota
nescu publică o nouă broşură,
de data aceasta asupra Fin îmbăiere, încât în loc de duş, de multe ori conduce o barcă, fiindcă locu-
landei. Lucruri n e c u n o s c u t e
pentru cei mai mulţi dintre ce ori se rostogolesc în omăt fie gerul eşte la ţărmurul mărei sau în preajma
titorii noştri, ne facem o da cât de mare. A intrat baia în obiş lacurilor.
torie să reproducem partea de *
mai jos din această broşură, nuinţa poporului într’atâta încât nu * *
atrăgând totodată atenţia ce mai moartea îi pune capăt.
titorilor noştri asupra acestei La toate aceste condiţiuni mai
ieftine biblioteci, pe care o „Baia e un loc sfânt: în ea fin
editează „Cartea Românească“ mult naturale şe adaugă şi întinsa
din Bucureşti. landezul se naşte, în ea se lecueşte cultură, care dă conştiinţă popo
Finlandezul e mai mult înalt, de de boală. De aceia vorbele uşoare rului, nu numai despre valoarea in
cât scund, cu părul bălan, cu ochii sunt socotite ca o nelegiuire“. dividului, dar îi îmbogăţeşte şi mij
albaştri şi cu trăsături- grosolane. Fiind de mici deprinşi cu baia, loacele de luptă, mai grele decât
Limba lui este înrudită de departe nu se ruşinează să între în baie ori unde.
cu a ungurilor, amândouă popoa bărbaţi la ’un loc cu femei. Nu se In această privinţă poporul fin
rele trăgându-se din acelaş neam aude nici odată o vorbă jignitoare, landez e unul din acele fericite, în
asiatic. vreun cuvânt cu înţeles necuviincios. care cartea a pătruns până în cel
>
Finlandezul, spre deosebire de Baia ţine loc de medic şi de de pe urmă bordeiu de lemn; şi
ungur însă, este răbdător, stăruitor, spital. La cel mai slab semn de cu toate acestea în Finlanda nu
dar închis la fire, încet la mişcări, boală, leacul se caută în baie. Nu exista obligativitatea învăţământului.
'neîncrezător şi iute la mânie.' La mai dupăce baia nu lecueşte, se Cetitul fu socotit ca o trebuinţă,
beţie repede scoate cuţitul nelipsit chiamă doctorul, deşi cu oarecare atunci când protestantismul a cu
dela brâu. neîncredere. prins ţara. La început Biblia a servit
In schimb are un bun obiceiu. „Dacă baia nu scapă pe om de drept carte de cetire, iar preoţii
E de o curăţenie neîntrecută. Băile boală, moartea e aproape“. Cură drept învăţători. Aşa de repede şi
cu aburi sunt nelipsite, nu numai în ţenia trupului i-a făcut să ţină cu de departe, chiar deodată, s’a ajuns,
oraşe ori sate, ci chiar dela casa răţenie şi în casă. Curaţi la trup, încât la sfârşitul veacului al 17-lea
singuratecă din pădure. având un aer sănătos, îmbălsămat nu era împărtăşit, cel care nu ştia
De orice se pbate lipsi finlan de mirosul de răşină, în care, ca şi catechismul, iar cel care nu se îm-
dezul, dar de baie nu. Sistemul e ţăranii noştri, trăesc cea mai mare părtâşa nu putea să se logodească.
simplu, folosit mai de demult şi la parte din vreme, epidemiile, aşa de La sfârşitul veacului al 18-lea, ne
noi. Un cuptor cu cărămizi încăl dese în Rusia vecină, nu găsesc ştiutorii de carte erau astfel o ra
ritate. In acest chip biserica a ajutat
zite bine, peste care se toarnă câ cuib prielnic în Finlanda. în chip hotărât la luminarea popo
teva cofe de apă caldă. Aburii „de * * rului, chiar dacă cultura era res- i
*
piatră“, fierbinţi, umplu spaţiul res
trâns, în care sunt puse bănci, ca Pe lângă obiceiul băilor, natura trânsă la domeniul religios. Şcolile
nişte scări, de jur împrejur. După îi împinge şi la exerciţii gimnastice populare laice nu se înfiinţează decât
înafară de munca câmpului. Dupăce pe la mijlocul veacului al 19-lea.
omătul acopere dealuri şi ape, co- Cea dintâi şcoală normală fu înfiin
municaţiunea se face între sat şi ţată la 1863’, iar la 1866 întră în
sat, între casă şi casă, cu Sky, tălpi aplicare legea instrucţiunii laice.
late de lemn de mesteacăn, uşoare, De atunci cultura a luat o desvol-
care te fac să sbori, alunecând pe tare mare. De îndată ce sunt 30 de
luciul omătului, fără să apuci numai copii buni de şcoală, comuna, în
decât drumul ori cărarea bătută. Şi seama căreia cade cea mai mare
toate celelalte „sporturi“ de iarnă, parte din întreţinerea învăţământului,
căutate anume în Alpi, în Finlanda e datoare să facă o şcoală. Pe lângă
ca şi în Norvegia sunt aproape învăţătorii stabili, sunt alţii ambu- *
■ obişnuite. Nu le fac numai „ceice lanţi, ţinuţi să meargă din cătun în
nu au altceva de făcut“, ci săteni cătun, dând lecţii de câteva săp
ca şi târgoveţi, copii ca şi oameni tămâni acolo unde nu sunt şcoli.
în vârstă. Prin aceasta noţiunea de Pentru răspândirea culturii în sate,
„sport“, ales, se schimbă în tre- complectând învăţământul din şco
i buinţă. lile primare, iniţiativa particulară a
Cum e iarna skiul şi patinajul, jucat un rol covârşitor, în ultimele
