Page 10 - 1923-02

25—1. 1923. --------------------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 33

Cerşitoarea din Locarno

de H. v. Kleist

Un geniu extravagant şi tocmai pae, trece cruciş peste padiment se aude sgomotul înfiorător. Cineva,
de aceea, repede dat uitării, a fost ori se trânteşte după cuptor gemând pe care ochiu omenesc nu-1 putea
poetul german Heinrich yon Kleist vedea, se scoală pe cârje din colţul
(1777 — 1811), care intr’un timp riva­ si văetându-se.
>
liza cu Goethe, în privinţa scrierilor Marchisul îngrozit, nici el nu ştia odăii. Se aude şuşăitul paelor şi cu
dramatice. Abia a trăit 34 ani şi a de ce, zimbi în faţa cavalerului cu primii paşi: tap, tap, se trezeşte
scris dramele: Familia Schro/fenstein, cânele, sare în picioare ascuţindu-şi
Penthesilea, Catarina din Heilbronn, veselie prefăcută, apoi se oferi să-l urechile şi începe a se mârăi şi a
Bătălia lui Hermann, Prinţul Friedrich însoţească şi el în cameră, având
de Hamburg ; comedia Ulciorul spart să petreacă restul nopţii împreună. lătra, întocmai cum s-ar apropia de
şi a tradus din Molière pe Amphi­ Dar cavalerul se rugă de ei să bi- el ceva om, apoi se retrage spre
tryon. Printre naraţiuni însemnăm cuptor şi se dă în lături. La privi­
romanul: Michael Kolhaas apoi po­ nevoiască a-1 lăsa într’un fotoliu rea aceasta, marchisa năvăleşte afară
vestirile mai mici Marchisa de O .., în odaia lor. Dimineaţa s-a urcat
Cutremurul de pământ în Chili, Lo­ în trăsură, şi-a luat rămas bun şi cu părul sburlit, iar marchisul apucă
godna în San-Domlngo, Cerşitoarea s’a cam mai dus. sabia şi strigând: cine-i, începe a
din Locarno, Sfânta Cecilia, Duelul lovi cu sabia în aer ca turbat. Mar­
şi altele. Prin nimia nu ne putem întâmplarea aceasta făcu mare chisa lasă să prindă caii la o tră­
face idei mai sigure despre valoarea vâlvă şi spăimântă mai mulţi cum­
unui scriitor, decât prin cetirea scrie­ sură, hotărîndu-se să plece numai
rilor lui. Tocmai de aceea aflăm cu părători, într’un mod extrem de ne­ decât în oraş. Dar abia şi-a adunat
cale să reproducem câte ceva din plăcut pentru marchis. Când svonul şi pachetat ’ câteva lucruri, când
opera poetului, decedat în mod ex­ se respândi şi între servitorii din eşind pe poartă, văzu tot castelul
travagant, în ziua de 21 Nov. 1811. curte, că în camere umblă duhuri în flăcări. Marchisul, zăpăcit de
Vom traduce : Cerşitoarea din Lo­
carno şi legenda despre Sfânta Ce­ rele pe la miezul nopţii, marchisul groază, apucă o luminare şi cu
cilia. —gt.— se hotărî să curme acest svon aceasta trudit de viaţă, aprinse cas­
printr’o procedură radicală şi anume telul în toate patru’unghiurile. In-
La p.oalele Alpilor, în Italia nor­ cercetând el însuş, în noaptea pro­ zădar trimise marchisa oameni în­
dică, la Locarno, se află un castel ximă, tot lucrul. Astfel apropiindu-se lăuntru să scoată pe nenorocitul ei
vechiu, aparţinând unui marchis. seara, el spuse să i-se aştearnă în soţ, acesta se prăpădise în mod
Călătorind dinspre St.-Gotthard, odaia amintită şi aşteaptă miezul mizerabil, iar oasele lui albe, adu­
acuma se vede numai un praf şi nopţii fără să adoarmă. Dar cât s-a nate de oameni, şi acuma zac în
ruine întreg castelul, dar odinioară, cutremurat, când bătând ceasul spi­ colţul odăii, de unde ordonase el
avea camere înalte şi vaste. ’ In- ritelor, el auzi de fapt sgomotul cersitoarei din Locarno să se ridice.
tr’una din ele zăcea pe aşternut de fatal! I-se părea că un om se ri­ îi A *' 1 f ‘ H • fţ*ţ T ■>-- - .«
pae o bătrână femee bolnavă, pe dică de pe ceva pae, cari foşniau oboooo66o6oooocx)<xxx>oooooc>ooocxx>oobooooc>ooooooc>obQoo
care doamna casei aflând-o odată sub el, trece cruciş prin odae şi cu
cerşind înaintea uşii, din milă o vaete şi gemete se trânteşte în un­
primi înlăuntru culcând-o pe aşter­ ghiul de după cuptor! A doua zi CETIJI Şl RĂSPÂNDIŢI
nut de pae într’un colţ al camerei. dimineaţa întrebându-1 marchisa, REVISTA „COSINZEANA“
Marchisul, întorcându-se delà vâ­ cum s-a terminat cercetarea, iar
nătoare şi nimerind din întâmplare marchisul cu privire speriată în­
în camera, unde avea obiceiul să-şi chizând uşa şi asigurând-o confi­ oooooocxx»ooooooooooooooooooooocxyx>ooooooooooooooooo
păstreze arma, ordonă femeei să se denţial că e adevărată povestea cu
scoale din colţul unde zăcea şi să duhul necurat, marchisa îl rugă ca
se aşeze după cuptor. Bătrâna Vidi- împreună cu ea să mai cerceteze
cându-se în cârjă, şi plecând, lunecă odată lucrul cu sânge rece, înainte
pe padimentul luciu şi căzu aşa de de a răspândi svonul mai departe.
primejdios, încât şi-a scrintit şira In noaptea proximă au luat cu ei
spinării. Cu trudă nespusă s-a înai şi un servitor credincios, dar pe la
tărît ea cruciş prin odae, dar ajun­ miezul nopţii iarăş au auzit sgo­
gând după cuptor, cu vaete şi ge­ motul toţi trei înşi şi numai hotă­
mete se lăsă jos şi muri. rârea de a scăpa cu’ orice preţ de
La câţiva ani, când marchisul în castel, i-a putut întări aşa de mult
urma răsboaelor şi recoltelor slabe, încât să-şi poată înnăbuşi groaza
ajunse la mare strâmtoare materială, în faţa servitorului şi să dea în-
se pomeni cu un cavaler florentin, tregei afaceri o esplicaţie indiferentă.
care doria să-i cumpere castelul, de In seara a treia, când amândoi
dragul poziţiei admirabile. Marchi­ iarăş au urcat treptele odăii de
sul, care ţinea mult la acest târg, oaspeţi, cu multă bătaie de inimă,
spuse soţiei sale să aşeze pe acest aflat-âu din întâmplare şi cânele
oaspe în camera amintită, acum care de casă înaintea uşii, pe care I-au
era liberă. Dar cât de suprinsă au ră­ luat cu ei în odae, dorind instinctiv
mas marchisul şi marchisa, când să aibă şi o a treia fiinţă cu ei.
pela miezul nopţii cavalerul le veni Pe la ora unsprezece marchisul se
în odae, palid şi zăpăcit, asigurân- înarmează, cu sabie şi pistol, apoi
du-i sub jurământ, că în cameră apucând în conversaţii cu marchisa
umblă duh necurat, părându-i că ceva aştepta ora fatală iar cânele se în­
fiinţă nevăzută se ridică dintr’un colăci în mijlocul camerei şi aţipi.
unghiu, ca de pe ceva aşternut de In clipa miezului de noapte iarăş